Forțele americane finalizează retragerea din ultimele baze militare din Irak până miercuri, marcând încheierea unei prezențe de peste două decenii. Această plecare este privită ca o victorie strategică de către Iran și aliații săi, care urmăresc extinderea influenței în regiune. În decursul acestui conflict lung, peste 4.500 de americani au pierdut viața, conform datelor furnizate de Reuters.
Experții în securitate avertizează că retragerea, convenită în 2024 sub președintele Joe Biden și implementată sub administrația Donald Trump, elimină o contrapondere militară la influența Teheranului. Jasim al-Bahadli, un analist de securitate irakian, susține că Teheranul va beneficia de mână liberă pentru a-și extinde controlul. Grupurile milițiene proiraniene vor încerca să transforme acest impuls într-o influență sporită asupra procesului decizional politic și a securității naționale.
Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant în cadrul Rezistenței Islamice din Irak, a descris evenimentul drept o victorie istorică pentru grupurile de rezistență și o înfrângere pentru proiectul american. El a declarat că pe 30 septembrie se închide o pagină neagră din istoria țării. Totuși, liderul tribal sunnit Abdulrahman al-Zobaie din Fallujah exprimă temeri privind lipsa de pregătire a Irakului pentru a prelua controlul securității, avertizând că retragerea ar putea crea un vid periculos.
Pe lângă expansiunea influenței iraniene, oficialii de securitate se tem că retragerea SUA poate oferi o nouă viață grupării Statul Islamic. Comandatul kurd Sirwan Barzani a observat mișcări ale celulelor adormite ale grupării teroriste imediat după anunțul retragerii coaliției. Lipsa serviciilor secrete americane, a sprijinului logistic și a utilizării dronelor ar putea permite grupării să se reorganizeze, după ce în perioada de apogeu ocupase o treime din teritoriul Irakului.
Colonelul Khalid al-Bayati, un înalt oficial din Kirkuk, a subliniat că Statul Islamic încearcă să demonstreze că este încă capabil să lanseze atacuri sângeroase. Forțele de securitate irakiene au raportat că o celulă suspectată pregătea atacuri sinucigașe pentru a coincide cu plecarea trupelor. Această situație confirmă îngrijorările privind capacitatea teroriștilor de a exploata lacunele de securitate lăsate de plecarea forțelor internaționale.
Prezența militară a SUA în Irak a început în 2003 pentru a-l răsturna pe Saddam Hussein și a fost reluată ulterior pentru a combate Statul Islamic între 2014 și 2017. În perioada de activitate, Irakul a servit drept câmp de luptă indirect între SUA și Iran, evenimente marcate de incidente precum uciderea lui Qasem Soleimani în 2020. Această prezență militară a fost centrală în menținerea echilibrului de putere în Orientul Mijlociu.
