Procurorul general al Israelului, Gali Baharav-Miara, a solicitat oficial prezentarea unor dovezi concrete în cazul investigației privind presupusa fraudă electorală implicând partidele arabe. Într-un comunicat transmis de purtătoarea sa de cuvânt, aceasta a subliniat că, într-un stat de drept, anchetarea cetățenilor sau a alesilor nu poate avea loc fără elemente de probă care să justifice o astfel de măsură. Procurorul a invitat Shin Bet să prezinte probele necesare pentru a justifica deschiderea oficială a anchetei.
Conflictul dintre autorități a apărut după ce șeful serviciului de securitate, David Zini, a manifestat dorința de a obține autorizarea pentru audierea sub avertisment a patru politicieni arabi. Printre aceștia se numără Mansour Abbas, liderul partidului Ra’am, Ahmad Tibi, conducătorul partidului Ta’al și Sami Abu Shehadeh, liderul formațiunii Balad. Identitatea celui de-al patrulea parlamentar nu a fost dezvăluită din motive juridice, deși relatările indică faptul că există informații considerate mai consistente pentru acest caz.
Investigația condusă de Shin Bet vizează suspiciuni legate de posibila finanțare din străinătate a unor campanii electorale menite să influențeze opinia publică și participarea la vot. Presa israeliană a raportat că anchetatorii analizează posibile legături cu surse din Qatar și Turcia. În același timp, există o dispută privind încadrarea juridică a dosarului, David Zini dorind ca acesta să fie tratat ca o infracțiune împotriva securității statului, pentru a permite utilizarea interceptărilor și a colectării datelor de comunicații.
Gali Baharav-Miara s-a opus acestei abordări, argumentând că, în absența probelor de securitate, suspiciunile privind fraudele sau mituirea ar putea fi tratate ca infracțiuni de drept comun. Pe de altă parte, președintele Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Noam Sohlberg, a declarat că alegerile s-au desfășurat în condiții corespunzătoare. Acesta a precizat că, chiar dacă se confirmă nereguli, acestea nu ar pune în pericol integritatea întregului proces electoral sau validitatea scrutinului.
Contextul politică este marcat de rezultatele alegerilor legislative, în care blocul premierului Benjamin Netanyahu a obținut 53 de mandate, în timp ce opoziția condusă de Gadi Eisenkot a acumulat 48 de locuri. Partidele arabe au obținut împreună 19 mandate în Knesset, parlamentul de 120 de locuri, neatingând niciuna dintre cele două tabere pragul de 61 de mandate necesar pentru formarea unui guvern. Acuzațiile de „furt” al scrutinului au fost lansate de Benjamin Netanyahu și partidul său, Likud.
În perioada de după scrutin, poliția israeliană a investigat și suspiciuni de cumpărare a voturilor, ducând la arestarea unor activiști asociați partidului Ra’am. Aceștia au fost acuzați de distribuirea de bani în timpul campaniei, însă formațiunea a negat orice implicare în astfel de operațiuni. Rezultatele oficiale ale scrutinului de pe 27 octombrie urmau să fie prezentate președintelui Isaac Herzog pe 4 noiembrie, marcând începutul consultărilor pentru formarea noului guvern.
