Iranul așteaptă sâmbătă un răspuns oficial din partea SUA în legătură cu propunerea sa diplomatică privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Inițiativa, prezentată la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite de la New York, vizează și încetarea luptelor din cadrul războiului mai amplu din Orientul Mijlociu. Totuși, publicația The Wall Street Journal a relatat că președintele american Donald Trump a respins acest acord propus de Teheran.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că acordul ar declanșa o numărătoare inversă de șapte zile pentru redeschiderea căii navigabile strategice și pentru suspendarea ostilităților regionale. Dacă SUA ar accepta propunerea, părțile ar putea începe negocieri pe teme convenite de comun acord, inclusiv discuții despre programul nuclear al Iranului. Araqchi a subliniat că totul este pregătit, dacă există seriozitate din partea americanilor pentru a ajunge la un compromis.
În schimbul unei încetări a luptelor pe toate fronturile, inclusiv în Liban, planul iranian impune Statelor Unite anumite condiții dure. Teheranul solicită ridicarea blocadei asupra porturilor sale, deblocarea fondurilor înghețate și renunțarea la sancțiunile aplicate asupra petrolului iranian. În ciuda acestor cerințe, un înalt oficial iranian a menționat că Teheranul nu va face nicio concesie privind programul său nuclear, refuzând să limiteze îmbogățirea uraniului sau trimiterea acestuia în afara țării.
Deși un oficial american a descris discuțiile mediate de Qatar drept pozitive și constructive, Trump a manifestat scepticism în discuții private. Conform Wall Street Journal, președintele american vede ca o probabilitate reluarea campaniei de bombardamente, neavând încredere că Iranul își va îndeplini cerințele. Această situație apare într-un context de conflict care durează de șapte luni și care a perturbat fluxurile de petrol prin una dintre cele mai importante rute maritime globale.
Conflictul actual a început la 28 februarie, prin atacuri americane și israeliene, provocând moartea a mii de persoane și afectând economia iraniană. Tensiunile s-au extins regional prin atacuri cu drone și rachete ale Iranului și aliaților săi, precum Houthi din Yemen, împotriva intereselor saudite și ale aliaților SUA din Golf. Aceste acțiuni au vizat infrastructura energetică și transporturile maritime, punând sub presiune aprovizionarea globală cu petrol.
Evoluția tensiunilor din Orientul Mijlociu reflectă o perioadă de instabilitate extremă, în care rutele maritime strategice sunt utilizate ca instrumente de presiune politică. Conflictul de șapte luni a alternat între perioae de acalmie și reluarea atacurilor, slăbind forțele convenționale ale Iranului și forțând aliații Arabiei Saudite să își consolideze apărarea prin parteneriate militare cu Turcia și Pakistan.
