Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a solicitat miercuri, 28 octombrie, accelerarea procesului de definire a rolului Europei în cadrul negocierilor de pace cu Rusia. Declarația a fost făcută în cadrul Consiliului Nordic, care se desfășoară în Helsinki, în contextul recentului dialog diplomatic între liderii europi și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Sîbiga a subliniat necesitatea de a evita dezbaterile lungi și de a stabili o politică a unei singure voci.
Solicitarea vine după convorbirea telefonică de marți, 27 octombrie, între președintele finlandez Alexander Stubb, premierul norvegian Jonas Gahr Store și Vladimir Putin. Ministrul ucrainean a confirmat că acest schimb de comunicare a fost coordonat cu Kievul, permițând liderilor nordici să transmită viziunea și semnalele președintelui Volodimir Zelenski către Rusia. Sîbiga a considerat acest demers ca fiind un pas înainte în eforturile de pace, salutând oportunitatea de dialog.
Deși a pledat pentru continuarea acestui tip de discuții, Andrii Sîbiga a recunoscut că coordonarea dintre statele europene ar putea necesita îmbunătățiri. El a menționat că timpul este o resursă limitată pentru Ucraina, în contrast cu scepticismul unor lideri europeni. Premierii danez, Mette Frederiksen, și suedez, Ulf Kristersson, au exprimat critici, susținând că nu ar trebui desfășurat dialog cu Vladimir Putin atât timp cât acesta nu oprește războiul și nu se retrage din Ucraina.
Premierul norvegian Jonas Gahr Store a precizat că discuția cu Vladimir Putin a durat 90 de minute, deși era planificată pentru 20 de minute. În cadrul acestui apel, liderii nordici au transmis necesitatea de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene și de a permite transportul cerealelor prin Marea Neagră. De asemenea, au solicitat progrese în schimburile de prizonieri și acceptarea unui armistițiu larg, o cerere pe care Vladimir Putin a respins-o constant.
În timpul discuției, Vladimir Putin a avertizat că o pace durabilă va fi posibilă doar dacă interesele Federației Ruse sunt luate în considerare necondiționat. El a criticat, de asemenea, politica de confruntare a țărilor din UE și NATO, argumentând că aceasta prelungește acțiunile militare pe frontul ucrainean. Liderii nordici au subliniat că nu acționează ca mediatori și nu vorbesc în numele întregii Europe, ci ca lideri ai unor țări cu granițe comune cu Rusia.
Eforturile diplomatice de la nivelul liderilor europeni reflectă tensiunile interne din cadrul Uniunii Europene privind modul de abordare a conflictului din Ucraina. În timp ce unele state susțin dialogul direct pentru a găsi o soluție, alte țări mențin o poziție de nerespectare a oricărei comunicări cu Kremlinul fără retragerea trupelor. Această divergență de opinii subliniază dificultatea de a obține o strategie unitară de securitate în regiune.
