Opt foști diplomați americani au semnat un editorial comun în care avertizează că orice compromis rapid prin cedarea unor teritorii ucrainene către Rusia poate duce la atacuri împotriva aliaților NATO. Această poziție rară a fost publicată în cotidianul Israel Hayom, în contextul discuțiilor pentru încheierea conflictului care au avut loc la Abu Dhabi. Diplomații subliniază că oferirea de stimulente lui Putin în schimbul unor concesii teritoriale transferă povara de pe umerii agresorului pe cei ai victimei.
Printre semnatari se numără patru foști șefi ai misiunii diplomatice la București: Adrian Zuckerman, Mark Gitenstein, Kathleen Kavalec și Jim Rosapepe. Aceștia sunt alături de John Sullivan, fost ambasador în Rusia, Bridget Brink, fost ambasador în Ucraina și Slovacia, Ron Gidwitz, fost ambasador în Belgia și Jim Gilmore, fost ambasador la OSCE. Grupul de experți invocă lecția politicii de conciliere a secolului trecut, amintind de metafora lui Winston Churchill despre hrănirea unui crocodil în speranța că acesta va mânca ultimul.
Diplomații critică dur orice tentativă de a vedea liderul rus prin prisma unor dorințe diplomatice ideale, cerând o abordare bazată pe realitatea comportamentului observabil al Kremlinului. Ei amintesc de invazia din Georgia din 2008, ocuparea Crimei în 2014 și atacurile continue asupra infrastructurii ucrainene ca dovezi ale naturii agresive. Semnatarii avertizează că un acord care legitimează cucerirea de teritorii ar putea produce doar o întrerupere temporară a luptelor, fără a garanta o pace durabilă în Europa.
Un punct de preocupare majoră este criticat anunțul administrației Trump privind achiziția a 300.000 de tone de motorină rusească și suspendarea unor sancțiuni din Legea Graham. Foștii ambasadori susțin că astfel de măsuri slăbesc presiunea asupra Moscovei și oferă sprijin economic vital economiei ruse, subminând în același timp unitatea aliaților. Ei menționează și relatările conform cărora oficiali ai Pentagonului ar fi cerut țărilor baltice, precum Lituania, Letonia și Estonia, să își tempereze criticile publice la adresa Rusiei.
Semnatarii fac o paralelă cu evenimentele din anii 1930, precum Acordul de la München, subliniind că concesiile nejustificate pot determina necesitatea unei implicări militare directe a Statelor Unite. Ei subliniază că Ucraina a renunțat în 1994 la arsenalul său nuclear prin Memorandumul de la Budapesta, primind în schimb garanții de securitate de la Rusia, SUA și Regatul Unit, promisiuni încălcate ulterior de Moscova. Suveranitatea și integritatea teritorială trebuie să rămână piloni centrali ai politicii externe americane, indiferent de partidul aflat la putere.
Conflictul din Ucraina a marcat o schimbare profundă în arhitectura de securitate europeană, forțând statele din regiune să își reevalueze capacitățile de apărare. În timp ce Moscova solicită restructurarea securității continentului, liderii UE au stabilit că orice discuție despre pace trebuie să se concentreze exclusiv pe garantarea securității post-conflict pentru Ucraina. Această tensiune între cerințele de demilitarizare ale Rusiei și dorința de protecție a frontierelor europene rămâne punctul central al disputelor diplomatice actuale.
