Generalul în retragere Virgil Bălăceanu a analizat obiectivele reale ale Federației Ruse în cadrul negocierilor privind un eventual acord de pace cu Ucraina. Acesta a explicat că toate cerințele Moscovei vizează, în esență, excluderea Ucrainei din orice tip de aranjamente sau condiționări de securitate. Strategia rusă include demilitarizarea completă a Kievului și reducerea prezenței NATO, cu scopul de a elimina orice pericol potențial de atac asupra Federației Ruse.
În ceea ce privește scenariile de securitate propuse, Virgil Bălăceanu a menționat că se discută despre alianțe defensive sau acorduri de asigurare reciprocă. Acestea ar putea include angajamente politice care să interzică sprijinul unui stat agresor sau acorduri bilaterale de neagresiune cu statele NATO. Totuși, generalul subliniază că esența acestor propuneri este menținerea Ucrainei în afara sistemelor de apărare, chiar dacă aceasta ar deveni membră al Uniunii Europene.
Problema teritoriilor reprezintă un punct critic în discuții, având în vedere dorința Rusiei de a controla zone întregi. Virgil Bălăceanu a indicat faptul că se urmărește controlul total asupra Lugansk, deși ucrainienii dețin încă 0,38% din această regiune. De asemenea, sunt vizate Donețk, Zaporojie, unde controlul ucrainean este de aproximativ 25%, și Herson, unde forțele Kievului dețin în prezent 31% din teritoriu.
Generalul a tras un semnal de alarmă specific pentru România, în cazul în care ar fi cedată partea de Herson de pe malul drept. O astfel de mișcare ar crea un cap de pod pentru Federația Rusă, oferindu-i o deschidere mult mai ușoară către axa operativă Mikolaiv-Odesa, gurile Dunării și Transnistria. România trebuie să fie extrem de atentă la aceste evoluții care pot altera echilibrul securității regionale.
În contextul discuțiilor de la Abu Dhabi, a fost remarcată participarea europenilor, un element de noutate susținut și de Trump. Deși Ucraina menține în Constituție dorința de aderare la NATO, Moscova propune ca statul să fie demilitarizat și să nu participe la aranjamentele de apărare ale Uniunii Europene. Rusia solicită, direct sau indirect, ca prezența NATO să fie eliminată de pe granița de est.
Prezența militară NATO pe flancul de est, inclusiv în Polonia și România, este o consecință directă a conflictului din Ucraina. Această structură include grupuri de luptă și comandamente de corp de armate sau divizii multinaționale. În contrast, state precum Finlanda își consolidează frontieră prin aplicarea principiului apărării teritoriale, având o capacitate de ripostă ce poate include un milion de luptători în caz de mobilizare.
