Uniunea Europeană se confruntă cu dificultăți majore în procesul de restricționare a accesului pentru combatanții ruși, din cauza unor obstacole juridice și birocratice. Deși Ucraina a furnizat identitățile a peste o jumătate de milion de soldați ruși, mai puțin de 1% din aceste nume au fost incluse în Sistemul de Informații Schengen (SIS). Acest sistem este instrumentul principal utilizat de poliția de frontieră pentru a identifica persoanele cărora li se refuză intrarea pe teritoriul blocului european.
Procedura de introducere a alertelor în SIS este limitată de natura sistemului, care nu a fost conceput pentru supravegherea masivă a unor categorii întregi de militari străini. Cadrul juridic actual impune ca autoritățile naționale să efectueze o evaluare individuală pentru fiecare alertă, stabilind motive specifice de amenințare la adresa ordinii publice sau a securității naționale. Procesul de colectare și evaluare a informațiilor suplimentare pentru fiecare persoană în parte este extrem de lung și consumă resurse considerabile, fiind dificil de aplicat la o scară de sute de mii de nume.
Ucraina transmite sistematic aceste date către Estonia, care apoi le distribuie unor state precum Germania, Lituania, Polonia și Cehia. Oficialii din aceste țări încearcă să introducă numele în baza de date cu meticulozitate, însă eficiența este redusă. Un diplomat UE a declarat pentru Euronews că, în prezent, SIS rămâne cel mai eficient sistem disponibil, deoarece o alertă introdusă de un stat membru devine obligatorie pentru toate celelalte state din Uniune.
Problema interdicției combatanților a reprezentat un punct de blocaj în negocierile privind cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, adoptat în iulie. Sub presiunea Italiei și Franței, compromisul final nu aplică direct interdicția, ci o condiționează de măsuri de punere în aplicare. Comisia europeană lucrează la aceste mecanisme și ar putea prezenta soluții noi de la următorul Consiliu Afaceri Externe, programat pentru 16 noiembrie.
Există îngrijorări legate de posibilitatea ca autoritățile ruse să ocolească măsurile prin falsificarea broșurilor militare sau furnizarea de identități false. Pentru a contracara acest risc, anumite state, precum Cehia, permit intrarea doar cetățenilor ruși deținători de pașapoarte biometrice. O soluție pe termen lung ar putea implica modificarea Codului Frontierelor Schengen pentru a permite trecerea de la alerte individuale la o nouă categorie de persoane care reprezintă o amenințare la adresa securității.
Evoluția acestor măsuri de securitate are loc într-un context de creștere a amenințărilor hibride din partea Rusiei. Un exemplu relevant este tentativa de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig în luna august, un incident pe care Berlinul l-a atribuit oficial Moscovei în septembrie. Acest eveniment a schimbat percepția asupra riscurilor, determinând statele nordice și est-europene să solicite restricționarea vizelor turistice pentru cetățenii ruși.
