Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au purtat marți, 27 octombrie, o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin. Această mișcare reprezintă o ruptură față de practica îndelungată a liderilor din Europa de Vest, care au evitat contactele directe cu Kremlinul de la începutul invaziei. Obiectivul principal al celor doi lideri nordici a fost solicitarea unei încheieri a conflictului din Ucraina, într-un context geopolitic marcat de schimbări de poziție la nivelul SUA.
Convorbirea cu Vladimir Putin a fost urmată de un contact telefonic cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Alexander Stubb a subliniat că, fiind țări vecine cu Rusia, rezultatul războiului are un impact direct asupra securității Finlandei, Norvegiei și a întregii Europe. Jonas Gahr Støre a menționat că discuția a vizat probleme presante, precum atacurile asupra infrastructurii energetice și situația din Marea Neagră, subliniind totodată importanța dezescaladării pentru a reduce pierderile umane și materiale.
În cadrul apelului, Vladimir Putin și-a reiterat viziunea asupra conflictului, incluzând interpretările sale despre evenimentele din 2014. Premierul norvegian a recunoscut că divergențele semnificative între pozițiile părților rămân nerezolvate, însă a reafirmat sprijinul ferm pentru dreptul Ucrainei la autoapărare. O sursă apropiată Kremlinului a indicat că președintele rus a transmis că Rusia nu va accepta compromisuri în privința obiectivului de a cuceri întreaga regiune Donbas din Ucraina.
Inițiativa a fost precedată de consultări cu Volodimir Zelenski și cu partea americană, conform declarațiilor premierului polonez Donald Tusk. Scopul acestor discuții este menținerea unui contact de lucru în perspectiva unor negocieri de pace care ar putea avea loc la Abu Dhabi, programate provizoriu pentru 4 noiembrie. Donald Tusk a avertizat că nu trebuie luate în considerare iluzii privind posibilitatea unui acord, menționând că securitatea flancurilor nordic și estic ale NATO nu poate fi obiectul unor compromisuri.
Decizia liderilor nordici a generat critici din partea premierului danez Mette Frederiksen, care a susținut că Europa ar trebui să rămână unită și nu să acționeze pe cont propriu. În replică, Jonas Gahr Støre a argumentat că menținerea dialogului nu înseamnă abandonarea poziției europene, ci este necesar ca Moscova să audă și alte voci în afara celei de la Washington. Liderii au precizat că au acționat în cadrul „coaliției celor dispuși”, informând partenerii înainte de contact.
Această tentativă de dialog intervine într-un moment de tensiune maximă a relațiilor dintre SUA și Ucraina, care au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 18 luni. În același timp, poziția președintelui american Donald Trump a devenit un factor de instabilitate pentru poziția UE, având în vedere relaxarea unor sancțiuni împotriva Rusiei și discuțiile despre înlocuirea lui Volodimir Zelenski. Contextul este unul de incertitudine majoră privind arhitectura de securitate europeană și viabilitatea unei păci durabile.
