Intensificarea atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră, desfășurate în apropierea coastelor României și Bulgariei, reprezintă o nouă provocare de securitate pentru NATO. Analizele indică faptul că Rusia testează limitele Alianței prin lovirea rutelor comerciale esențiale, inclusiv pe cele utilizate de Ucraina pentru exporturi. Experții avertizează că aceste acțiuni vizează atât perturbarea economiei, cât și testarea capacității de reacție a structurilor de apărare occidentale în regiune.
Datele furnizate de Ambrey Analytics relevă o creștere alarmantă a incidențelor maritime. Între mai și octombrie, un total de 317 nave comerciale și de alt tip au fost lovite în Marea Neagră și Marea Azov. Această cifră reprezintă o creștere de peste patru ori față de cele 74 de nave lovite în semestrul precedent. Ritmul atacurilor pare să se fi accelerat în această perioadă, premergând împlinirii celor cinci ani de la invazia Rusiei.
În luna octombrie, atacurile au vizat nave care navigau spre sau dinspre un canal românesc cheie pentru exporturi. O parte dintre navele lovite s-au aflat în apele teritoriale românești, în timp ce restul celor opt au navigat în zona economică exclusivă a României sau a Bulgariei. Sidharth Kaushal, cercetător principal la RUSI din Londra, consideră că aceste evenimente reprezintă, fără îndoială, o escaladare a conflictului actual.
Impactul asupra comerțului este vizibil prin scăderea drastică a volumelor de export. Rusia a exportat doar 0,3 milioane de tone de cereale în septembrie prin Marea Neagră și Marea Azov, comparativ cu 4,74 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut. Ucraina a fost nevoită să redirecționeze volumele către porturile fluviale de pe Dunăre, utilizând Canalul Sulina din România, însă exporturile sale de cereale au scăzut la 0,81 milioane de tone metrice în septembrie.
Pentru România, securitatea maritimă este vitală și pentru proiectul offshore Neptun Deep, care va transforma țara în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană anul viitor. În luna august, platforma a fost vizată de o dronă navală, iar în aceeași perioadă, scafandrii armatei române au distrus două drone de tip Gerbera în zona economică exclusivă. Bucureștiul a acuzat Rusia de atacuri sistematice asupra navelor civile, dar a solicitat dovezi criminalistice pentru atribuirea responsabilității.
Această situație de criză în Marea Neagră se înscrie într-un context de reevaluare a prezenței militare în Europa. În timp ce atenția NATO și a UE este concentrată pe flancul nordic și pe țările baltice, securitatea maritimă din sud rămâne vulnerabilă. Această evoluție a conflictului pune sub semnul întrebării capacitatea de protecție a rutelor comerciale într-un moment în care Washingtonul își reevaluează prioritățile strategice globale.
