Capitala Ucrainei, Kiev, se pregătește pentru ceea ce ar putea fi cea mai dificilă iarnă de la începutul invaziei ruse, pe fondul atacurilor repetate asupra infrastructurii critice. Rusia a lansat peste 170 de atacuri asupra unor obiective energetice, provocând întreruperi majore ale alimentării cu electricitate și apă. Această situație pune sub presiune aproximativ trei milioane de locuitori, mulți dintre ei evaluând posibilitatea de a părăsi orașul pentru a se proteja de temperaturile scăzute.
Impactul atacurilor rusești asupra sistemului energetic este resimțit direct în viața cotidiană a cetățenilor din Kiev. Întreruperile de curent afectează păstrarea alimentelor și provoacă o epuizare psihologică a populației, în timp ce presiunea apei scade periodic în oraș. În unele momente, metroul din Kiev este nevoit să oprească în tuneluri din cauza lipsei de energie, iar pe străzile rămase fără iluminat funcționează doar generatoare. Oleksandr Harcenko, directorul Centrului pentru Cercetarea Energiei din Ucraina, avertizează că pagubile acumulate de-a lungul anilor de război vor face iarna extrem de complicată.
Pe plan imobiliar, se observă o schimbare în comportamentul populației, numărul apartamentelor disponibile pentru închiriere în Kiev crescând cu aproximativ două treimi. Această evoluție indică faptul că numeroase familii plănuiesc relocarea temporară, în special către regiunile din vestul Ucrainei, pentru a asigura siguranța copiilor. Totuși, nici aceste zone nu sunt complet scutite de atacurile rusești. Această mișcare de evacuare internă reflectă teama de un sezon rece marcat de un ciclu continuu de reparații de urgență și lipsă de utilități.
Pregătirile pentru sezonul rece au declanșat și o dispută politică aprinsă între președintele Volodimir Zelenski și primarul Kievului, Vitali Kliciko. Zelenski a acuzat administrația locală că nu a îndeplinit măsurile necesare pentru protejarea orașului, menționând că alte regiuni au avut rezultate mai bune. Vitali Kliciko a respins aceste acuzații, susținând că autoritățile centrale încearcă să slăbească administrația locală și că finanțarea pentru Planul de reziliență a fost blocată timp de aproape o lună, împiedicând implementarea măsurilor de protecție.
Disputa financiară este complexă, având în vedere că implementarea Planului de reziliență necesită suma de 67,5 miliarde de grivne, echivalentul a 1,33 miliarde de euro. Această sumă reprezintă o parte semnificativă din bugetul total al orașului, care este de aproximativ 106 miliarde de grivne. Oleksandr Sergienko, directorul centrului de analiză „Institutul Orașului”, a subliniat dificultatea acoperirii acestor costuri. De asemenea, au apărut întrebări privind utilizarea fondurilor pentru adăposturi, după ce s-a constatat că anumite sume nu au fost cheltuite conform planurilor inițiale.
Conflictul de securitate energetică este alimentat de lipsa sistemelor de apărare antiaeriană capabile să intercepteze rachetele balistice. Această vulnerabilitate este exploatată de Moscova pentru a slăbi moralul populației prin atacuri asupra centralelor de termoficare și a produselor de energie. În acest context, inițiative internaționale, precum campania poloneză „Căldură din Polonia pentru Kiev”, încearcă să colecteze fonduri pentru generatoare, subliniind importanța sprijinului extern pentru reziliența capitalei ucrainene în fața strategiei de epuizare a Kremlinului.
