A doua zi de discuții trilaterale dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia, desfășurată miercuri, 11 noiembrie, la Abu Dhabi, s-a încheiat după mai puțin de două ore. Reuniunea, care a inclus pe agendă subiecte sensibile precum teritoriile disputate, a fost descrisă de emisarul american Jared Kushner drept „foarte consistente, dar destul de tensionate”. Aceasta a reprezentat primele negocieri de acest tip între cele trei părți după o perioadă de aproape opt luni de absență a formatului.
După încheierea sesiunii de la Abu Dhabi, emisarii președintelui american Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au anunțat o nouă etapă a misiunii diplomatice. Joi, 12 noiembrie, aceștia urmează să se deplaseze la Moscova pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, cu scopul de a discuta subiectele rămase în dispută. Ulterior, delegația americană va pleca spre Dublin pentru a discuta cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care participă la summitul Comunității Politice Europene.
În cadrul acestor discuții de la Moscova, Kushner și Witkoff vor încerca să obțină progrese privind ajutorul umanitar și organizarea unui schimb de prizonieri de amploare. Emisarul american a subliniat lipsa de încredere dintre părți, menționând că aceasta este o consecință așteptată a conflictului actual. Obiectivul Washingtonului este de a transforma formatul de negociere într-unul multilateral, implicând direct și țările europene în procesul de stabilire a unei arhitecturi de securitate.
Poziția Moscovei rămâne însă rezervată în ceea ce privește extinderea formatului către europeni. Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a susținut că nu există propuneri concrete din partea Europei, argumentând că discuțiile ar trebui să se concentreze pe viitorul securității continentului după încheierea războiului. În același timp, din partea Ucrainei, Rustem Umerov a confirmat prin intermediul platformei Telegram că echipa sa lucrează activ, în timp ce Volodimir Zelenski a cerut o poziție diplomatică comună între Kiev, Washington și capitalele europene.
Efectivitatea acestor procese diplomatice este contestată de anumite voci din Europa, precum președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din parlamentul estonian, Marko Mihkelson. Acesta consideră că Rusia ar putea folosi diplomația ca pe o „operațiune diplomatică specială” pentru a obține concesii și a schimba arhitectura de securitate a Europei. În loc de negocieri, Mihkelson susține că accentul ar trebui pus pe consolidarea sprijinului militar pentru Ucraina și pe menținerea presiunii asupra Moscovei.
Procesul de negociere se desfășoară într-un context de tensiuni constante privind securitatea continentală și rolul organizațiilor internaționale. În timp ce SUA explorează un format de discuții între Rusia și Europa inspirat de fostul Consiliu NATO-Rusia, liderii europeni condiționează orice dialog de instituirea unui armistițiu. Această încercare de a crea un nou echilibru de puteri urmează să determine dacă formatul multilateral propus de administrația Trump va avea succes sau va rămâne blocat de interesele divergente.
