Partidul Rusia Unită, format în jurul președintelui Vladimir Putin, a obținut o majoritate record în camera inferioară a parlamentului rus, Duma. Conform rezultatelor preliminare prezentate de șefa Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, partidul prezidențial a câștigat 355 de mandate din totalul de 450 de locuri disponibile. Acesta reprezintă un număr de mandate mai mare decât recordul anterior stabilit în 2016, când partidul deținuse 343 de locuri.
Scrutinul, primul organizat de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei în 2022, a fost marcat de o constrângere politică semnificativă. Niciun partid care își exprima poziția împotriva războiului nu a fost autorizat să participe la vot, procesul fiind susținut și de decizia Curții Supreme a Rusiei de a elimina de pe buletinele de vot partidul anti-război Iabloko. Această măsură a contribuit direct la menținerea controlului strict al guvernului asupra puterii legislative.
Din punct de vedere statistic, Rusia Unită a obținut 57,83% din voturile exprimate pe listele de partid, în condițiile în care 95,18% din totalul voturilor au fost deja numărate. Această cifră indică o creștere față de scrutinul din 2021, când partidul a înregistrat 49,8%. Prezența la vot a fost de peste 59%, un nivel cu aproximativ 7,6 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat la alegerile parlamentare din 2021.
Pe lângă contextul politic restrictiv, procesul electoral a fost însoțit de incidente de securitate majore. Autoritățile ruse au raportat atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, în timp ce în ultima zi a votului s-a produs un atac masiv cu drone ucrainene asupra Moscovei și a regiunii din jurul capitalei. Aceste evenimente au avut loc în paralel cu desfășurarea votului, fiind integrate în narațiunea oficială a scrutinului.
În ceea ce privește distribuția mandatelor rămase, Partidul Comunist s-a plasat pe locul al doilea cu 40 de mandate. Partidul naționalist LDPR a obținut 25 de locuri, în timp ce partidul Oameni Noi (New People) a câștigat 20 de mandate. Rezultatele reflectă dominarea constantă a politicii ruse de către Rusia Unită, o situație care persistă de la începutul anilor 2000, sub conducerea lui Vladimir Putin.
Votul a fost organizat și în teritoriile ucrainene ocupate și anexate de Rusia, precum Crimeea, Sevastopol și părți din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijjea și Herson. Uniunea Europeană a refuzat să recunoască aceste rezultate, invocând lipsa monitorizării OSCE și condiții electorale neechitabile. Ministerul român al Afacerilor Externe a condamnat organizarea alegerilor în aceste teritorii, afirmând că astfel de procese nu pot produce efecte juridice sau modificări ale statutului internațional al zonelor respective.
