Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, a exprimat o poziție de prudență în privința procesului de negociere pentru încheierea războiului din Ucraina. Acesta a contestat afirmațiile optimiste făcute de președintele american Donald Trump privind iminența unui acord de pace între Rusia și Ucraina. Store a subliniat că discuțiile programate la Abu Dhabi reprezintă doar o etapă intermediară, nu o soluție finală, și a avertizat că securitatea continentului european nu poate deveni o monedă de schimb în cadrul acestor negocieri.
În cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi, programate pentru 10-11 noiembrie, echipele de negociere de la Moscova și Kiev se vor întâlni cu reprezentanții Statelor Unite. Agenda ar putea include măsuri precum încetarea focului în zona Mării Negre pentru transportul cerealelor, un armistițiu privind infrastructura energetică și schimburi de prizonieri. Premierul norvegian a menționat că sunt necesare și garanții de securitate pentru a preveni atacuri viitoare, însă a menționat că nu are încredere deplină că procesul va fi unul echitabil pentru Ucraina.
Jonas Gahr Store a explicat necesitatea contactului direct cu Moscova, după ce a avut o convorbire de 90 de minute cu Vladimir Putin. Liderul norvegian a respins ideea că Rusia este izolată, afirmând că în prezent singura voce care ajunge la Kremlin este cea de la Washington. Store a susținut că este o iluzie să creadă că războiul se va încheia fără ca Europa să aibă un dialog direct cu Rusia, insistând pe importanța existenței unor voci europene care să transmită mesajele de susținere a Ucrainei.
În urma discuției cu liderul rus, Store a descris interacțiunea ca fiind una profesională și rațională, fără a confirma zvonurile despre lecții de istorie slavă. Premierul a remarcat că, deși faptul că Putin acceptă să discute indică o disponibilitate de a negocia, acesta nu pare să dorească pacea reală. Store a argumentat că, dacă Vladimir Putin ar fi urmărit pacea în ultimii cinci ani, în condițiile în care statele vecine devin membre NATO și populația sa suferă pierderi, conflictul s-ar fi încheiat deja.
Liderul norvegian a insistat că arhitectura de securitate a Europei trebuie abordată doar după încheierea conflictului, nu în timpul negocierilor de pace. El a declarat ferm că nu este treaba Rusiei să decidă care state pot face parte din NATO, respingând propunerile de la sfârșitul anului 2021. Store a susținut că statele nordice și baltice împărtășesc teama că prezența trupelor americane sau rolul NATO ar putea fi slăbite prin aranjamente practice elaborate între Washington și Moscova.
Eforturile diplomatice pentru stabilizarea regiunii au crescut semnificativ în ultima lună, în contextul presiunilor exercitate de Donald Trump pentru un acord rapid. Această perioadă de intensificare a activității diplomatice coincide cu o fază critică în care liderii europeni încearcă să își coordoneze pozițiile oficiale. Obiectivul principal rămâne menținerea unei unități de acțiune pentru a preveni situații în care deciziile privind securitatea continentului sunt luate fără consultarea directă a actorilor europeni.
