Procesul pentru sabotarea conductelor Nord Stream a continuat la tribunalul penal din Hamburg, unde Serhii Kuznețov este acuzat că a coordonat exploziile din septembrie 2022. Inculpatul ucrainean, care se află în arest preventiv, urmărește audierile prin căști, menținând o atitudine calmă în fața instanței. Avocații săi argumentează că acesta ar fi putut crede că participă la o operațiune legală, invocând ordinea primită și rolul infrastructurii energetice în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Echipa de apărare, formată din Lars Brögeler și Jes Meyer-Lohkamp, subliniază dificultățile cauzate de obligațiile de confidențialitate impuse de Ucraina. Această restricție ar împiedica inculpatul să ofere detalii despre operațiune chiar și propriilor avocați. Instanța condusă de Anne Meier-Göring a respins însă cererea apărării, considerând că regulile administrative ale unui stat străin nu pot limita dreptul de apărare în cadrul procedurilor judiciare germane, deși situația rămâne extrem de restrictivă pentru deținut.
O temă centrală a dezbaterilor este dacă infrastructura Nord Stream putea fi considerată o țintă militară legitimă în perioada 2021-2022. Avocații susțin că Rusia a utilizat livrările de gaze ca instrument de presiune asupra guvernelor europene, transformând conductele într-un element strategic. Totuși, expertul Kai Ambos avertizează că extinderea definiției țintei militare ar putea slăbi protecția civililor, deoarece orice infrastructură care contribuie indirect la efortul de război ar putea fi astfel vizată.
Strategia juridică a apărării se concentrează și pe posibilitatea unei erori de drept sau a executării unor ordine militare. Jes Meyer-Lohkamp explică faptul că un individ ar putea fi considerat nevinovat dacă a executat un ordin crezând că acesta este legal. Avocații încearcă să demonstreze că acțiunea nu a fost o faptă criminală din perspectiva inculpatului, chiar dacă instanța ar putea concluziona ulterior că sabotajul asupra conductelor de gaze a fost ilegal.
Ancheta se concentrează și pe utilizarea iahtului cu vele Andromeda, ambarcațiune care ar fi fost folosită în operațiunea de sabotaj. Reprezentanții BKA urmează să prezinte probe despre modul în urma căruia nava a fost identificată și localizată. În prezent, expertiza tehnică privind amplasarea explozibililor rămâne provizorie, iar procesul, care include și mărturii despre riscurile pentru navigație, este programat să se desfășoare până în februarie 2027.
Cadrul juridic al acestui caz este influențat de deciziile anterioare ale Curții Federale de Justiție a Germaniei (BGH). În hotărârea din 10 decembrie 2025, judecătorii BGH au clasificat conductele Nord Stream drept obiecte civile, respingând justificarea atacului bazată pe contextul războiului. Această decizie a pus sub semnul întrebării și imunitatea funcțională pentru actele de violență coordonate de serviciile de informații care încalcă suveranitatea unui alt stat.
