Președintele rus Vladimir Putin a purtat marți o conversație telefonică prelungită cu liderii Finlandei și Norvegiei, evitând subiectele esențiale privind încheierea conflictului din Ucraina. În loc să discute soluții pentru stoparea războiului, Putin a oferit prelegeri despre istoria slavă medievală, subliniind dificultățile Europei în a-și asigura influența în viitoarele negocieri de pace. Această discuție a avut loc cu președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Støre.
Deși apelul era programat inițial să dureze mai puțin de o jumătate de oră, acesta s-a prelungit până la 90 de minute, conform declarațiilor făcute de Alexander Stubb presei finlandeze. În timpul acestui interval extins, liderul rus a susținut o tiradă despre ceea ce Kremlinul numește „cauzele profunde ale conflictului”. Perspectiva unui armistițiu imediat, solicitată în primul rând de Ucraina, a fost abia abordată în cadrul acestui dialog lung.
Liderii nord-europeni au ales să nu întrerupă monologul istoric al lui Putin, încercând să evalueze nivelul de implicare reală al acestuia în dialogul cu Europa. Această abordare a fost influențată de obsesia lui Putin pentru problemele istorice, un factor care a contribuit la invazia din februarie 2022. Recent, acesta a invocat chiar și „cercetări genetice recente” pentru a susține că rușii și ucrainenii reprezintă un singur popor.
În timp ce Stubb și Støre au încercat să transmită poziții clare privind negocierile de la Abu Dhabi, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a minimizat rezultatele. Lavrov a declarat că nu s-a discutat nimic nou și a acuzat Europa de dorința de a interveni în procesul de negocieri. Conform ministrului rus, războiul va continua și este probabil să treacă printr-o etapă de escaladare.
Inițiativa Finlandei și a Norvegiei de a contacta Moscova a generat și tensiuni în cadrul Uniunii Europene. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a criticat această abordare, în timp ce biroul premierului italian Giorgi Maloni a subliniat lipsa unui acord european privind reprezentarea intereselor în procesul de pace. Această fragmentare evidențiază dificultatea blocului european de a acționa unitar în fața Kremlinului.
Contactul dintre liderii europeni și Moscova are loc într-un moment în care Uniunea Europeană analizează posibilitatea numirii unui reprezentant special pentru discuții directe cu Rusia. Totuși, implementarea acestei idei este încetinită de dezacordurile interne din cadrul UE și de reticența Rusiei de a interacționa cu aliații europeni ai Ucrainei. Această situație complică încercările de a stabiliza securitatea regională prin canale diplomatice oficiale.
