Președintele rus Vladimir Putin a refuzat, joi, 1 octombrie 2026, o propunere venită din partea administrației Trump, susținută de Kiev, care viza încheierea atacurilor reciproce cu rachete de la distanțe lungi. Decizia sa vine într-un moment în care conflictul din Ucraina depășește durata de 4 ani și 7 luni, fiind considerat un eșec major pentru ofensiva armatei roșii. Respingerea armistițiului ar putea lăsa Rusia fără strategia sa principală de lovire a Kievului prin intermediul rachetelor balistice, de croazieră și supersonice.
Conflictul a evoluat spre o etapă de atacuri intense asupra infrastructurii, Moscova intensificând campania aeriană asupra capitalei Ucrainei. În acest context, Ucraina a răspuns prin lovituri asupra rafinăriilor rusești, depozitelor de petrol, combustibil și a instalațiilor de export, încercând să afecteze veniturile energetice ale Kremlinului. Vladimir Putin a calificat propunerea de a opri atacurile asupra rafinăriilor drept „ridicolă”, refuzând clar orice compromis în acest sens, în ciuda impactului economic asupra Rusiei.
Liderul rus a declarat că Rusia a pierdut aproximativ 1% din PIB-ul său din cauza atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, care au provocat penurii de combustibil la nivel național în această vară. În paralel, atacurile rusești au vizat companiile siderurgice din Ucraina, lanțurile de aprovizionare feroviară și depozitele majore. Aceste acțiuni au restricționat drastic exporturile de cereale din Marea Neagră, o sursă de venituri esențială pentru Kiev, afectând stabilitatea economică a regiunii.
În ceea ce privește activele companiilor occidentale, Vladimir Putin a menționat că anumite întreprinderi puse sub administrare externă ar putea fi returnate într-un scenariu favorabil. Recent, Moscova a ordonat confiscarea activelor unor giganți precum Nestlé, Auchan, Leroy Merlin și Metro. Președintele rus a susținut că Rusia nu fură activele, dar a criticat alte țări europene pentru că au confiscat companii ruse precum Gazprom, Rosneft și Lukoil, încălcând regulile internaționale.
Vladimir Putin a avertizat că, deși nu are planuri de a ataca o țară europeană, Rusia va răspunde agresiunii occidentale, referindu-se la teritoriul situat între Polonia și Lituania. Tensiunile au crescut după exercițiile militare NATO din apropierea Kaliningrad, pe care Moscova le-a considerat o escaladare. Liderul rus a subliniat că, în cazul unui atac direct asupra Federației Ruse sau asupra Kaliningradului, utilizarea tuturor armelor din arsenalul țării va deveni inevitabilă.
Conflictul actual este marcat de o componentă de război hibrid, în care NATO, Regatul Unit și diverse țări europene acuză Rusia de utilizarea atacurilor cibernetice, a sabotajului și a spionajului. Aceste tactici sunt menite să întrerupă sprijinul oferit Ucrainei. În timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene înainte de iarnă, tensiunile diplomatice și militare rămân la un nivel critic pe fronturile de securitate europeană.
