Propunerile formulate de Federația Rusă în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi pentru un eventual acord de pace urmăresc excluderea Ucrainei din orice aranjament de securitate. Conform analizei generalului (r) Virgil Bălăceanu, Kremlinul vizează obținerea unor concesii teritoriale fără confruntare militară. Această strategie ar putea crea un cap de pod periculos spre axa Mikolaiv–Odesa, gurile Dunării și Transnistria, punând în pericol direct securitatea României.
Planurile Moscovei includ preluarea completă a regiunilor Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson fără luptă. Virgil Bălăceanu subliniază că, în cazul în care partea de pe malul drept al Hersonului ar fi cedată Federației Ruse, s-ar crea o deschidere mult mai ușoară către zonele strategice menționate. În prezent, ucrainenii mai dețin doar 0,38% din Lugansk, însă în Donețk controlează centura fortăreței, iar în Zaporojie dețin aproape 25%.
Noua arhitectură de securitate dorită de Kremlin presupune blocarea aderării Ucrainei la NATO și interzicerea participării acesteia la structurile de apărare ale Uniunii Europene. Rusia ar fi de acord ca Ucraina să devină membru al Uniunii Europene, cu condiția să nu participe la aranjamentele de apărare ale acesteia. Această abordare reprezintă un pas spre demilitarizarea Ucrainei, cu scopul de a elimina orice pericol de atac asupra Federației Ruse.
Pe lângă limitarea rolului Ucrainei, Federația Rusă solicită indirect ca NATO să nu mai fie prezent pe granița de est. Vladimir Putin vizează inclusiv retragerea forțelor Alianței din statele flancului estic. Totuși, Virgil Bălăceanu consideră că aceste pretenții nu pot fi puse în aplicare, deoarece consolidarea NATO în Polonia și România este un efect direct al agresiunii ruse, așa cum a demonstrat și reacția Finlandei.
Strategia de securitate a Rusiei se concentrează pe crearea unor acorduri bilaterale de neagresiune cu statele NATO, în mod individual. Virgil Bălăceanu menționează că se discută despre acorduri politice și angajamente care să nu permită sprijinul unui stat agresor. Scopul final rămâne izolarea strategică a Ucrainei, prin eliminarea oricăror condiționări de securitate care ar putea proteja statul invadat în fața Moscovei.
Conflictul din Ucraina continuă să reconfigureze arhitectura de securitate a întregii regiuni europene, forțând statele din flancul estic să își revizuiască capacitățile de apărare. Pretențiile teritoriale ale Federației Ruse depășesc granițele Ucrainei, afectând stabilitatea de la granița cu România și accesul la zonele strategice de la Dunăre, într-un context de tensiuni constante între NATO și Kremlin.
