Rusia a desfășurat, în perioada 18-20 septembrie, alegerile legislative pentru cele 450 de mandate ale Dumei de Stat. Acesta a fost primul scrutin parlamentar organizat de la declanșarea ofensivei militare împotriva Ucrainei în anul 2022. Procesul electoral a fost transformat de regim într-un test de sprijin pentru Vladimir Putin și pentru continuarea războiului, într-un context marcat de atacuri cu drone la Moscova și dificultăți economice.
Rezultatele oficiale anunțate de Comisia Electorală Centrală arată un salt masiv pentru partidul Rusia Unită. Deși sondajele indicau o scădere a popularității sub pragul de 30%, oficial, partidul a obținut 57,96% din voturi, cu o creștere de peste 8 puncte față de 2021. Acest scor ar urma să îi asigure partidului aproximativ 355 de mandate, un record istoric pentru această formațiune politică, în timp ce KPRF a coborât la 13,67%.
Pe teren, procesul de vot a fost marcat de incidente care au ridicat semne de întrebare privind integritatea scrutinului. Imagini difuzate pe rețele arată militari înarmați care au intrat în cabinele de vot pentru a supraveghea alegătorii, încălcând dreptul la votul secret. Au fost raportate cazuri de fraudă, precum la Sîktîvkar, unde s-au găsit buletine deja ștampilate pentru Rusia Unită, sau la Voronej și Sankt Petersburg, unde au fost introduse teancuri de buletine în urne.
Opoziția rusă a fost profund divizată în privința strategiei de rezistență în fața excluderii partidului Iabloko de pe buletinele de vot. Ilia Iașin a propus inițiativa „Amiază pentru pace”, îndemnând la votul pentru orice candidat în afara Rusiei Unite, în timp ce Iulia Navalnaia și Maxim Katz au susținut participarea la urne pentru a evita compensarea prin absenteism. În schimb, conducerea rămasă a lui Iabloko a cerut invalidarea votului prin completarea deliberată și greșită a buletinelor.
Impactul acestui scrutin s-a făcut simțit și în regiunea transnistreană, unde au fost deschise 16 secții de votare pentru alegătorii cu cetățenie rusă, fără acordul Chișinăului. Până la închiderea urnelor, peste 51.000 de persoane au votat în această zonă, în contrast cu singura secție autorizată în Republica Moldova, de la Ambasada Rusiei din Chișinău. Această abordare a fost condamnată oficial de către România și a generat o notă de protest din partea Chișinăului.
Aceste alegeri legislative au avut loc într-un moment de tensiune extremă, fiind primele de la începutul conflictului din Ucraina. În perioada de pregătire, Curtea Supremă a eliminat partidul Iabloko, singura forță cu o poziție explicit anti-război înregistrată. Consiliul Europei a descris entire procesul ca fiind un simulacru de alegeri pentru un parlament artificial, reflectând controlul strict exercitat de Moscova asupra structurilor politice interne.
