Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, intenționează să utilizeze negocierile privind încetarea războiului din Ucraina ca pe o metodă de a obliga NATO să renunțe la expansiunea sa spre est. Obiectivul principal al Kremlinului este returnarea Alianței la granițele din 1997, o mișcare care ar afecta direct securitatea regională. Pentru a facilita acest proces, Moscova propune includerea reprezentanților Europei în cadrul negocierilor de pace, conform informațiilor furnizate de The Telegraph.
Această propunere de implicare a europenilor a fost susținută și de Iuri Ușakov, consilierul președintelui rus pe probleme de politică externă. Acesta a afirmat că Uniunea Europeană și NATO au început să abordeze mai serios propunerile Rusiei, subliniind că poziția Europei are un caracter cheie în procesul de pace dintre Moscova și Kiev. Totuși, sursele diplomatice occidentale avertizează că acest demers ascunde dorința de a obține retragerea trupelor și a armamentului NATO din anumite state.
În mod concret, Kremlinul vizează retragerea forțelor din cinci țări membre care se învecinează cu Rusia: Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Estonia. O altă condiție fundamentală pentru Putin este privarea Kievului de suveranitatea sa efectivă, ceea ce pune sub semnul întrebării succesul discuțiilor tehnice programate pentru luna noiembrie la Abu Dhabi între Washington, Kiev și Moscova. Diplomații occidentali au declarat că nu sunt dispuși să facă concesii în ceea ce privește poziția Alianței în această regiune.
Solicitarea de retragere a infrastructurii militare NATO la pozițiile din 1997 a fost adresată oficial Alianței încă din decembrie 2021, înainte de invazia pe scară largă. Această cerință implică, în mod direct, retragerea trupelor Aliate din România. Viceșeful Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Riabkov, a cerut NATO să își strângă lucrurile, acuzând organizația că încearcă să reducă Rusia la un rol de subordonat și să o împingă înapoi.
Implementarea cerinței privind granițele din 1997 ar presupune retragerea NATO din 16 din cele 32 de state membre actuale. Lista acestor țări include Suedia, Finlanda, trei foste republici sovietice, șase state din fosta Organizație a Tratatului de la Varșovia, inclusiv România, patru republici din fosta Iugoslavia și Albania. Vladimir Putin a justificat repetat necesitatea operațiunii speciale prin amenințarea pe care expansiunea NATO o reprezintă pentru securitatea Rusiei.
Politica de „uși deschise” a NATO, stabilită la articolul 10, permite oricărui stat să devină membru prin proprie inițiativă și consensul actualilor membri. În istoria organizației, au existat doar două cazuri în care statele au suspendat temporar calitatea de membru în structurile militare, fără a părăsi complet Alianța: Franța, între 1966 și 2009, și Grecia, între 1974 și 1980. Această procedură nu prevede intervenția unei terțe părți în procesul de aderare.
