Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a solicitat miercuri stabilirea unui rol mai clar și mai coordonat pentru Europa în procesul de negociere cu Rusia. Această declarație a fost făcută în cadrul Consiliului Nordic de la Helsinki, după ce președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au purtat o discuție telefonică de aproximativ 90 de minute cu Vladimir Putin. Kievul dorește ca statele europene să acționeze ca o singură voce în fața Kremlinului.
Andrii Sîbiga a declarat că Ucraina încearcă să valorifice orice oportunitate pentru a pune capăt războiului și a salutat inițiativa liderilor nordici ca pe un pas înainte în eforturile de pace. Deși a confirmat că discuția dintre Alexander Stubb, Jonas Gahr Store și Vladimir Putin a fost coordonată cu Kievul pentru a transmite mesajele lui Volodimir Zelenski, ministrul a recunoscut necesitatea unei coordonări mai bune. El a subliniat că timpul este limitat și că Ucraina are o percepție diferită asupra urgenței situației.
Solicitarea unei poziții comune vine și ca răspuns la criticile unor lideri europeni, precum premierul danez Mette Frederiksen sau cel suedez, Ulf Kristersson. Aceștia au argumentat că nu ar trebui purtate discuții cu Vladimir Putin atât timp cât Rusia continuă războiul și refuză retragerea de pe teritoriul ucrainean. Andrii Sîbiga a cerut evitarea dezbaterilor interminabile despre reprezentarea Uniunii Europene sau crearea de grupuri ad-hoc, pledând pentru o politică unitară și accelerată.
În timpul convorbirii de 90 de minute, Alexander Stubb și Jonas Gahr Store i-au solicitat președintelui rus să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene și să permită transportul cerealelor prin Marea Neagră. De asemenea, liderii nordici au cerut progrese în schimburile de prizonieri și au propus un armistițiu mai amplu. Jonas Gahr Store a precizat că nu au acționat ca mediatori, ci în calitate de lideri ai unor state care au graniță cu Rusia, și a menționat că Statele Unite nu ar trebui să fie singura voce.
Vladimir Putin a răspuns în cadrul discuției afirmând că o pace justă și durabilă ar fi posibilă doar dacă interesele pe care Rusia le consideră legitime sunt luate în considerare „pe deplin și necondiționat”. Liderul rus a criticat, de asemenea, ceea ce a numit „politica de confruntare” a statelor UE și NATO, susținând că această abordare contribuie la prelungirea conflictului. După apel, liderii nordici i-au informat pe Volodimir Zelenski și pe partenerii europenii despre rezultatele discuției.
Diplomația europeană rămâne fragmentată în abordarea conflictului din Ucraina, existând divergențe între statele care preferă dialogul direct cu Moscova și cele care susțin menținerea izolării totale. Această tensiune între nevoia de negociere rapidă și cerința de retragere completă a trupelor rusești definește actualul climat de securitate în regiunea nordică și în cadrul Uniunii Europene.
