Washingtonul promovează reluarea rapidă a exporturilor de gaze naturale rusești către Europa prin rețeaua de conducte care traversează Ucraina. Această inițiativă este prezentată de oficiali americani, europeni și ucraineni ca parte a negocierilor pentru un armistițiu energetic între Moscova și Kiev, înainte de începerea iernii. Propunerea a fost transmisă în septembrie de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff, în urma deplasărilor acestora la Moscova și Kiev, încercând să creeze un stimulent economic pentru Vladimir Putin.
Conform propunerii, gazele rusești ar urma să fie comercializate printr-un intermediar din Statele Unite, într-o formulă menită să evite restricțiile europene actuale. Administrația Trump consideră că revenirea Rusiei pe piața europeană ar putea determina Kremlinul să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene. În acest mecanism, veniturile Rusiei din vânzarea gazelor ar fi depuse într-un cont escrow, administrat într-o jurisdicție terță, pentru a împiedica utilizarea imediată a banilor pentru finanțarea operațiunilor militare.
Pentru Ucraina, acest plan ar putea însemna în reluarea încasării taxelor de tranzit, într-un moment în care economia țării este afectată de război. Washingtonul analizează, pe termen lung, și posibilitatea redeschiderii infrastructurii Nord Stream, deși conductele au fost grav avariate de explozii în septembrie 2022. Totuși, tranzitul prin Ucraina este considerat o soluție mult mai rapidă de implementare decât reparațiile complexe necesare în Marea Baltică pentru gazoductele afectate.
Propunerea americană intră în contradicție directă cu politica energetică a Uniunii Europene, care a aprobat eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești. Conform regulamentului aprobat în ianuarie 2026, interdicția completă pentru gazul natural lichefiat va intra în vigoare la începutul anului 2027, iar importurile prin conducte vor fi eliminate până în noiembrie 2027. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a susținut că această interdicție trebuie să rămână permanentă, indiferent de eventualul acord de pace.
Oficialii europeni resping ideea reluării dependenței de Moscova, considerând-o incompatibilă cu obiectivele de securitate ale Uniunii. Totuși, Washingtonul mizează pe faptul că presiunile economice și creșterea costurilor la energie ar putea determina guvernele europene să își revizuiască poziția. Planul apare într-un context de presiune pe piețele internaționale, unde conflictul din Iran a perturbat livrările de energie, contribuind la creșterea prețurilor și la scăderea nivelului depozitelor de gaze europene.
Înainte de invazia din 2022, Rusia asigura aproximativ 45% din necesarul de gaze al Europei, o pondere care a scăzut la aproximativ 11% în prezent. Deși România nu avea contracte directe cu Gazprom la momentul opririi tranzitului prin Ucraina în ianuarie 2025, un eventual acord ar putea influența prețurile de referință și condițiile comerciale pentru producătorii europeni, inclusiv pentru cei români care se pregătesc de extinderea producției prin proiectul Neptun Deep.
