Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că refuză categoric condițiile impuse de Rusia pentru un eventual proces de pace. Printre cerințele Moscovei se numără menținerea neutralității Ucrainei, ceea ce ar însemna renunțarea la perspectiva de aderare la NATO, și impunerea unor restricții asupra capacităților forțelor armate ucrainene. Zelenski a subliniat că aceste aspecte nu pot fi subiecte de discuție, deoarece limitarea armatei ar pune în pericol securitatea națională a statului.
Liderul de la Kiev a trasat o linie roșie în ceea ce privește problema teritorială, precizând că orice discuție despre schimbul de teritorii, concept numit de americani „land swaps”, poate avea loc doar la nivelul liderilor de stat. Restul chestiunilor pot fi abordate de grupurile tehnice, inclusiv posibilele teme precum un armistițiu energetic, securitatea transportului maritim sau schimbul de prizonieri. Zelenski a indicat că luna noiembrie va demonstra dacă intențiile Rusiei sunt reale sau reprezintă doar un truc politic.
Un punct de conflict major vizează gestionarea sancțiunilor împotriva Rusiei în cadrul negocierilor. Zelenski a avertizat că acestea nu trebuie ridicate înainte de o eventuală reuniune trilaterală între Ucraina, SUA și Rusia, deoarece sancțiunile au fost impuse ca răspuns la agresiune. El a exprimat dorința de a nu ajunge la o întâlnire cu Vladimir Putin fără instrumente de presiune, precum activele înghețate sau sancțiunile economice, refuzând ca aceste măsuri să fie folosite ca monedă de schimb.
Tensiunea a crescut după ce SUA a propus ca statele europene să deblocheze o parte din activele suverane rusești pentru a le transfera într-un vehicul financiar special supravegheat de Washington. Această propunere, discutată de emisarul special Steve Witkoff și de Jared Kushner, a fost respinsă de delegații europeni. Planul a generat îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, ridicând semne de întrebare privind abordarea diferită a Washingtonului în ceea ce privește presiunile exercitate asupra Moscovei.
În contextul acestor declarații, au ieșit la iveală detalii despre un plan de pace discutat pe canale neoficiale în 2023, care ar fi presupus retragerea trupelor ruse din majoritatea teritoriilor ocupate. Acest plan ar fi implicat concesii din partea Kievului, precum acceptarea controlului de facto al Rusiei asupra Crimei și construirea unui coridor terestru pe cheltuiala Moscovei. Negocierea, care ar fi implicat intermediari precum Roman Abramovici, a eșuat deoarece Ucraina nu a acceptat concesiile teritoriale.
Conflictul actual este marcat de o stare de alertă continuă, în condițiile în care în Ucraina au fost prelungete atât legea marțială, cât și mobilizarea generală. Această situație de război continuu subliniază afirmația că, fără garanții de securitate solide, conflictul nu se poate încheia într-un mod real și durabil, reflectând dificultatea de a găsi un compromis între suveranitatea teritorială și presiunile diplomatice externe.
