Forțele ruse implementează sisteme avansate de război electronic (REB) create special pentru a perturba comunicațiile prin satelit de pe front. Obiectivul principal al acestor acțiuni este blocarea funcționării terminalelor Starlink pe de-a lungul liniei de luptă și în zonele ocupate de armata Rusiei. Această strategie vizează neutralizarea accesului unităților ucrainene la comunicații sigure prin satelit, element esențial în coordonarea operațiunilor militare moderne pe câmpul de luptă.
Sistemele moderne de război electronic utilizate de Rusia pot acoperi o suprafață de aproximativ 25 de kilometri pătrați. Rusia a început deja instalarea acestor echipamente pentru a proteja aproape toate obiectivele de infrastructură critică din Crimeea ocupată, amplasându-le tot mai frecvent în proximitatea frontului. Serghei „Flash” Beskrestnov, consilier pentru dezvoltarea tehnologiilor de apărare, subliniază că tehnologia evoluează rapid, trecând de la modelele vechi, voluminoase, care necesitau șase remorci separate, la versiuni noi, mai compacte.
Aceste noi echipamente operează în banda de frecvență 14–14,5 GHz și sunt supuse unor măsuri riguroase de camuflaj. Elementul central al acestor sisteme este reprezentat de antenele satelitare cu reflector parabolic, de tip direct-focus, care au un diametru de aproximativ un metru. Beskrestnov explică faptul că, indiferent de metoda de mascarea aleasă, aceste antene trebuie să aibă vizibilitate liberă spre zenit, ceea ce impune anumite limite tehnice în ceea ce privește ascunderea lor completă.
Pentru identificarea acestor unități, recunoașterea aeriană trebuie să urmărească indicii precum zonele unde sunt concentrate grupuri mari de camioane. Unele vehicule parcate în grupuri de zeci de mașini pot transporta astfel de sisteme, iar remorci echipate cu antene pot fi amplasate separat în puncte diferite. Rusia utilizează copertine din policarbonat, folii sau sere opace pentru a ascunde echipamentele, evitând plasele obișnuite de camuflaj care ar atrage atenția imediat în zonele din spatele frontului.
O caracteristică importantă a acestor complexe de război electronic este independența față de rețelele de alimentare. Beskrestnov a respins afirmațiile conform cărora aceste sisteme ar necesita o infrastructură electrică puternică sau amplasarea lângă stații de transformare. Deși există ideea că au un consum uriaș de energie, complexul poate funcționa în mod autonom chiar și cu ajutorul generatoarelor, ceea ce le oferă o mobilitate și o flexibilitate tactică sporită în teren.
Utilizarea tehnologiilor de război electronic reprezintă o componentă critică a conflictului actual, unde controlul spectrului electromagnetic determină succesul misiunilor. În contextul securității regionale, dezvoltarea acestor capacități de bruiaj pune presiune pe infrastructura de comunicații prin satelit utilizată de forțele de apărare. Evoluția acestor tehnologii de interferență marchează o tranziție către un război de atriție tehnologică, unde capacitatea de a ascunde și de a detecta echipamentele de semnalizare este vitală.
