Negocierile internaționale desfășurate la Geneva, sub egida ONU, au rezultat într-o slăbire a proiectului de reguli privind utilizarea armelor letale autonome. Statele Unite și Rusia au reușit să modifice textul documentului, care ar putea deveni un acord obligatoriu din punct de vedere juridic. Aceste schimbări au vizat eliminarea unor constrângeri importante, printre care și obligația de a efectua o verificare umană a țintelor înainte de declanșarea unui atac militar.
Procesul de modificare a avut loc în cadrul unor discuții intense, care au durat aproximativ 15 ore în ultima zi a negocierilor. Sute de diplomați se reuniu la Geneva la începutul lunii septembrie pentru a stabili primul acord global privind sistemele de inteligență artificială în operațiuni militare. În urma presiunii exercitate de SUA și Rusia, din document au fost eliminate prevederi menite să limiteze riscurile tehnologiei, inclusiv cerința ca sistemele să funcționeze într-un mod sigur și previzibil.
Modificările au inclus și eliminarea necesității de a lua în calcul considerentele etice în utilizarea armamentului autonom. Un alt punct critic eliminat este norma care impunea ca o persoană să verifice țintele militare identificate de inteligența artificială înainte ca acestea să fie lovite. Delegațiile SUA și Rusiei au utilizat un număr de aproximativ zece juriști fiecare, o prezență de aproape două ori mai mare decât a altor delegații, operând într-un ritm care a împiedicat reacția celorlalte state.
Discuțiile au fost marcate de o lipsă de transparență, camerele de filmat ale ONU fiind oprite, iar reprezentanții societății civile fiind rugați să părăsească sala. Această abordare a permis introducerea unor amendamente minore care au dus la o slăbire treptată a documentului. În acest context, Pentagonul continuă să integreze activ inteligența artificială în strategia sa militară, în timp ce oficialii americani revizuiesc directiva internă privind sistemele letale autonome adoptată în 2023.
Verity Coyle, adjuncta directorului pentru arme din cadrul organizației Human Rights Watch, a avertizat că aceste reguli slabe pot avea consecințe grave. Ea a subliniat că acest lucru ar putea permite mașinilor să ia decizii de viață și de moarte fără control uman. Impactul practic ar putea include daune mai mari pentru populația civilă, o scădere a responsabilității și o accelerare către un război automatizat și mult mai riscant.
De ani de zile, Organizația Națiunilor Unite încearcă să impulsioneze reglementarea armelor autonome, însă rezultatele obținute până în prezent au fost limitate. Actualele negocieri de la Geneva sunt considerate cel mai important progres înregistrat până în acest moment în direcția unui tratat internațional. Totuși, rezistența marilor puteri la impunerea unor limite stricte pune sub semnul întrebării eficacitatea viitorului cadru juridic global.
