Președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Støre au purtat marți discuții telefonice directe cu președintele rus Vladimir Putin. Obiectivul principal al acestui contact a fost abordarea eforturilor necesare pentru a pune capăt războiului din Ucraina, care a intrat deja în al cincilea an de desfășurare. Această interacțiune reprezintă primul contact direct între Putin și lideri europeni aliați cu Kievul de la discuția președintelui francez Emmanuel Macron cu omologul său rus din iulie 2025.
Alexander Stubb a descris convorbirea cu liderul rus drept una sinceră și de fond, subliniind că poziția Finlandei este influențată de proximitatea geografică. „Suntem țări vecine cu Rusia. Rezultatul acestui război va avea un impact direct asupra securității noastre și a securității europene în general. Încheierea războiului necesită discuții directe”, a declarat președintele finlandez. Această abordare vine într-un moment în care oficialii europeni încearcă să obțină un rol activ în procesul de negociere.
În cadrul apelului, Jonas Gahr Støre a pus accent pe importanța dezescaladării tensiunilor regionale, invocând costurile umane și materiale enorme ale conflictului. Premierul norvegian a menționat că suferința și distrugerea cauzate de război vor afecta generațiile viitoare. Liderii nordici au transmis lui Putin că vor continua să susțină Ucraina și că este imperativ ca negocierile de pace să se reia, în contextul întâlnirilor planificate pentru luna viitoare la Abu Dhabi, între negociatorii din SUA, Rusia și Ucraina.
Comisia Europeană a intervenit rapid pentru a clarifica natura acestui contact diplomatic, menționând că liderii nu au acționat ca reprezentanți ai Uniunii Europene. „Stubb și Støre au purtat această discuție în calitate de lideri ai țărilor lor și nu au vorbit în numele Europei în ansamblu”, precizează comunicatul oficial. Totodată, s-a confirmat că președintele Consiliului European, António Costa, a fost informat în avans despre acest apel telefonic, deși acțiunea a generat controverse în rândul partenerilor europeni.
Reacția Danemarcei a fost una de critică, premierul Mette Frederiksen reproșând lipsa de coordonare cu restul Europei. „Sincer, nu știu ce cred ei că pot obține prin acest demers”, a declarat Frederiksen, insistând pe necesitatea unității europene. Pe de altă parte, Vladimir Putin a acuzat „politica de confruntare” a UE și NATO de prelungirea luptelor, susținând că o pace durabilă poate fi realizată doar dacă interesele Rusiei sunt luate în considerare în mod complet.
Acest demers diplomatic de la liderii Finlandei și Norvegiei se încadrează într-un context de intensificare a eforturilor de mediere internațională. În timp ce președintele american Donald Trump depune eforturi pentru un acord de pace, discuțiile de la Abu Dhabi rămân un punct critic. Tensiunile dintre statele membre UE privind modul de abordare a Moscovei rămân ridicate, reflectând divergențele de viziune asupra securității continentale și a rolului diplomației directe.
