Complexul Industrial Kaesong (KIC), singura zonă din Coreea de Nord unde Coreea de Sud a avut acces pentru activități economice, a încetat funcționarea după un deceniu de cooperare. Inițiativa, care a vizat dezvoltarea unui parc industrial pentru a utiliza forță de muncă nord-coreeană la costuri reduse, a fost suspendată în februarie 2016. Decizia a fost luată de Seul ca răspuns la testul de rachetă balistică efectuat de Phenian, marcând sfârșitul unui experiment economic major.
Proiectul a luat naștere în urma unui summit istoric dintre Kim Jong-il și Kim Dae-jung, fiind conceput pentru a revitaliza economia Coreei de Nord și a reduce tensiunile politice. Construcția a început în iunie 2003, iar inaugurarea oficială a avut loc în decembrie 2004, după ratificarea acordurilor fiscale necesare. Complexul a fost finanțat integral de Coreea de Sud, oferind companiilor sud-coreene stimulente și asigurări împotriva riscurilor politice pentru a încuraja relocalizarea producției de la China.
Zona industrială de 66 de kilometri pătrați era situată la aproximativ 10 kilometri de zona demilitarizată, având acces rutier și feroviar direct către Coreea de Sud. Complexul funcționa ca o zonă scutită de taxe, fără restricții privind utilizarea valutei străine sau necesitatea vizelor de intrare. Pentru Coreea de Nord, acest spațiu a reprezentat o sursă vitală de valută, scopul principal al Phenianului fiind obținerea de fonduri în moneda sud-coreeană.
La vârful activității, în 2013, în complex își desfășurau operațiunile 123 de companii sud-coreene, care angajau circa 53.000 de muncitori nord-coreeni și 800 de sud-coreeni. Salariile angajaților din Nord erau plătite direct guvernului nord-coreean, fondul total de salarii ridicându-se la aproximativ 90 de milioane de dolari pe an. Deși la început salariul lunar era de 75 de dolari, acesta a crescut până la 160 de dolari în 2012, o sumă mult mai mică față de cele de la Sud.
Înainte de închidere, complexul includea firme din domenii precum textil, chimic, prelucrarea metalelor și producția de electronice. Totuși, planurile de extindere care prevedeau până la 700.000 de muncitori nu s-au concretizat niciodată, fiind afectate și de sancțiunile economice impuse de SUA. După suspendarea operațiunilor, Coreea de Nord a anunțat expulzarea lucrătorilor sud-coreeni și blocarea activelor, companiile de la Kaesong suferind pierderi de până la 200 de milioane de dolari.
Conflictul dintre cele două state coreene este unul de lungă durată, de la crearea ambelor entități în 1948, fiind marcat de tensiuni militare și politice constante. Deși proiectul Kaesong a încercat să creeze un punct de contact economic, securitatea regională și programul nuclear al Coreei de Nord au prevalat asupra intereselor comerciale, ducând la închiderea definitivă a acestui singur punct de cooperare directă.
