Poliția germană a reținut doi cetățeni belaruși, în vârstă de 39 și 50 de ani, suspecți de planificarea unor acte de sabotaj în sudul Germaniei. Parchetul General din Munchen a confirmat arestarea acestora, menționând că aceștia ar fi acționat în numele unui guvern sau al unei organizații străine, în schimbul unei remunerații financiare. Suspecții sunt menționați și în cadrul unei anchete din România, fiind suspectați de implicarea în atacul asupra unui parc industrial din Brașov.
Conform informațiilor furnizate de Parchetul pentru Reuters, cei doi bărbați ar fi planificat incendierea unei clădiri sau a unor infrastructuri critice din zona orașului Nurnberg. Suspecții se află în stare de arest preventiv încă de pe data de 7 octombrie. Deși există suspiciuni privind orientarea lor politică, autoritățile germane nu au menționat oficial țara pentru care aceștia ar fi lucrat, deși publicația Der Spiegel a raportat că aceștia acționau în numele Rusiei.
În România, autoritățile îi investighează pe aceiași bărbați pentru incendiul provocat în noaptea de 14 septembrie la CARFIL Brașov. Atacul a vizat un parc industrial unde funcționează o firmă din domeniul apărării, specializată în producția de muniție și lansatoare de grenade. Procurorii români specializați în combaterea crimei organizate au solicitat oficial extrădarea celor doi suspecți reținuți în Germania, alături de un cetățean ucrainean care a fost reținut anterior în Polonia.
Detalii noi din cadrul anchetei românești indică faptul că sabotorii ar fi efectuat o misiune de supraveghere în zona Brașov cu câteva zile înainte de atac. Această activitate de monitorizare a fost menită să permită stabilirea momentului oportun pentru declanșarea incendiului asupra platformei industriale. Această strategie de observare prealabilă este utilizată frecvent în operațiunile de sabotaj pentru a maximiza impactul asupra obiectivelor de apărare și a asigura succesul execuției atacului.
Moscova a respins în repetate rânduri toate acuzațiile aduse de Germania și de alte state europene privind implicarea sa în comiterea unor astfel de atacuri de sabotaj. Această situație reflectă tensiunile crescute dintre serviciile de informații europene și Moscova, în contextul unei campanii de destabilizare a infrastructurii critice din Europa. Incidentul de la Brașov și arestările din Germania subliniază riscul actual de atacuri asimetrice asupra sectorului de apărare.
Aceste evenimente de sabotaj apar într-un climat de securitate europeană extrem de volatil, marcat de tentative de destabilizare a obiectivelor industriale și militare. În perioada recentă, incidentele care vizează infrastructura critică sau sectorul de apărare au devenit un subiect de preocupare majoră pentru serviciile de informații din întreaga regiune, evidențiind vulnerabilitățile sistemelor de protecție în fața actorilor non-statali sau ai unor grupări acționând la comandă.
