Coreea de Nord a lansat noi amenințări privind desfășurarea de armamente tactice de-a lungul graniței cu Coreea de Sud și reluarea difuzării de mesaje de propagandă prin difuzoare. Kim Yo-jong, sora influentă a liderului Kim Jong-un, a acuzat Seulul că a „depășit linia roșie”, descriind situația de la frontieră ca fiind extrem de instabilă. Reacția autorităților sud-coreene a fost promptă, comandanții militari ordonând trupelor să răspundă cu fermitate la orice provocare sau încălcare a armistițiului din 1953.
Aceste declarații de la Phenian apar într-un moment marcat de speculații privind sănătatea lui Kim Jong-un. Tabloidul The Sun a amplificat zvonurile conform cărora liderul ar fi suferit o hemoragie cerebrală și ar fi fost transportat de urgență la un spital din Beijing. Totuși, nu există nicio confirmare oficială pentru aceste informații, iar presa de stat a prezentat o apariție publică a liderului pe 19 octombrie, când acesta a vizitat o expoziție națională de îmbrăcăminte și încălțăminte, însoțit de fiica sa.
Kim Yo Jong a acuzat armata sud-coreeană că pune în pericol siguranța soldaților nord-coreeni care lucrează la fortificarea graniței. Conform agenției KCNA, în perioada 1 august – 17 octombrie, Seulul ar fi transmis 2.870 de avertismente prin difuzoare și ar fi tras 201 focuri de avertisment. Autoritățile din Coreea de Sud consideră aceste acțiuni drept măsuri defensive menite să prevină incursiunile, însă nu au confirmat cifrele furnizate de partea nord-coreeană.
Pe plan tehnologic, Coreea de Nord a anunțat testarea modelului Zam-2.0, o torpilă de mare viteză dotată cu sisteme de detectare și ghidare bazate pe inteligență artificială. Testul, efectuat pe 15 octombrie, ar confirma progresul programului militar nord-coreean, deși capacitățile reale ale sistemului nu au fost verificate independent. În paralel, tensiunea este alimentată de explozia unei mine terestre pe 21 septembrie, care a rănit trei soldați sud-coreeni, un incident pe care Seulul îl atribuie minelor amplasate de Coreea de Nord.
Pe plan diplomatic, Donald Trump a menționat că are o relație excelentă cu Kim Jong-un, lăsând deschisă posibilitatea unei noi întâlniri în timpul vizitei sale planificate în China luna viitoare. Deși nu a fost anunțat niciun summit oficial, afirmațiile președintelui american sugerează un interes pentru contact direct. Această evoluție are loc într-un context de militarizare progresivă a frontierei, unde Phenianul a mobilizat până la 7.000 de muncitori pentru consolidarea fortificațiilor de-a lungul liniei de demarcație.
Conflictul dintre cele două Corei este unul de lungă durată, fiind definit de o stare de armistițiu fragil stabilit după războiul din Coreea. De la semnarea acordului de armistițiu în 1953, relațiile dintre Seul și Phenian au fost marcate de perioade de dialog, dar și de numeroase crize militare și provocări tehnologice, transformând zona demilitarizată într-unul dintre cele mai tensionate puncte de contact din lume.
