Kim Yo Jong, figura influentă din regimul de la Phenian și soră a liderului Kim Jong Un, a emis joi un mesaj dur către Coreea de Sud. Aceasta a cerut autorităților de la Seul să manifeste „cel mai mare respect” față de Republica Populară Democrată Coreeană dacă doresc o reluare a dialogului. Declarația, difuzată prin presa oficială, subliniază o poziție de neclintit în ceea ce privește relațiile diplomatice dintre cele două state.
Conform comunicatului, Kim Yo Jong susține că restabilirea relațiilor necesită ca partea sud-coreeană să țină cont de sentimentele Phenianului în fiecare vorbă și în fiecare faptă. Ea a insistat că procesul trebuie să înceapă prin demonstrarea celei mai mari considerații și a celei mai mari sincerități. Totodată, Kim Yo Jong a criticat dur acțiunile autorităților de la Seul, descriindu-le drept pline de decizii și anunțuri unilaterale, atacând totodată și maturitatea politică a acestora.
Tensiunile au crescut după incidentul de la 21 septembrie, când trei soldați sud-coreeni au fost răniți de explozii de mine în Zona Demilitarizată (DMZ). Deși armata sud-coreeană a cerut scuze pentru acest eveniment, Coreea de Nord a respins orice responsabilitate, numind incidentul o „farsă auto-orchestrată” de către Coreea de Sud. Militarii sud-coreeni susțin însă că minele au fost amplasate de Phenian pe partea sudică a liniei de demarcație, încălcând astfel armistițiul din Războiul din Coreea.
Guvernul președintelui sud-coreean Lee Jae Myung a încercat să deschidă o cale de comunicare prin apelul lansat la 1 octombrie pentru restabilirea încrederii. De la preluarea mandatului în iunie 2025, Lee Jae Myung a intensificat eforturile de dialog, însă acestea nu au avut rezultate până în prezent. În contrast, Kim Yo Jong a reiterat că poziția Phenianului este imuabilă, refuzând orice angajament sau contact față în față cu Coreea de Sud.
Situația actuală reflectă o ruptură profundă, contactul dintre Seul și Phenian fiind complet întrerupt de la sfârșitul anului 2023. În acel moment, Kim Jong Un a renunțat la perspectiva de reunificare a Peninsulei Coreene, declarând Coreea de Sud drept „inamicul principal”. În consecință, Coreea de Nord a început fortificarea zonei tampon de la graniță, tratând linia de demarcație ca pe o frontieră cu un stat ostil, nu ca pe o linie de separare provizorie.
Zona Demilitarizată (DMZ) funcționează ca o zonă tampon de aproximativ 250 de kilometri lungime și patru kilometri lățime, separând cele două entități politice. Această linie de demarcație rămâne unul dintre cele mai tensionate puncte de contact militar la nivel global, fiind locul unde armistiul semnat în 1953 menține, deși fragil, absența unui conflict armat total între Coreea de Nord și Coreea de Sud.
