O discuție telefonică desfășurată pe 27 octombrie între președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, cu Vladimir Putin, a generat controverse internaționale. Deși scopul inițial al apelului era abordarea subiectului păcii în Ucraina, interacțiunea a devins un subiect de dezbatere diplomatică după ce informațiile despre conținutul conversației au fost publicate de Financial Times. Liderii scandinavi au încercat să evalueze dacă există o orientare reală a Kremlinului către un dialog cu Europa.
Conform relatărilor din Financial Times, apelul, care urma să dureze o jumătate de oră, s-a prelungit până la o oră și jumătate. În acest interval, Vladimir Putin a susținut un discurs lung despre istoria slavilor medievali, argumentând că cauzele conflictului din Ucraina sunt legate de acest context istoric. Alexander Stubb și Jonas Gahr Støre au ales să asculte fără a întrerupe discursul, într-un efort de a înțelege intențiile Moscovei, conform detaliilor furnizate de sursă.
Reacția oficială a liderilor scandinavi a fost una de respingere a modului în care a fost prezentată conversația. Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a calificat drept „neadevărată” informația publicată de Financial Times și a solicitat corectarea acesteia, menționând că și guvernul finlandez a cerut rectificarea articolului. Această dispută de comunicare a evidențiat tensiunile dintre modul în care este raportată diplomația și realitatea evenimentelor petrecute la telefon.
Evenimentul a provocat o diviziune semnificativă în rândul liderilor europeni, conform The Telegraph. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a manifestat scepticism față de inițiativa celor doi lideri, în timp ce prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a susținut că drumul către pace trebuie să treacă prin forță, nu prin împăcierea Rusiei. Un diplomat european a avertizat că negocierile bilaterale individuale cu Moscova ar putea submina poziția unitară a Europei, în detrimentul eforturilor coordonate ale Franței, Germaniei și Regatului Unit.
Din partea Kremlinului, reacția a fost una de satisfacție, consilierul lui Putin, Ușakov, afirmând că liderul rus va ridica întotdeauna receptorul dacă Stubb și Støre vor dori să îl sune din nou. Vladimir Putin folosește frecvent astfel de argumente istorice, o tactică observată și în interviul său cu Tucker Carlson din februarie 2024. Istoricul Sergey Radchenko de la Johns Hopkins School of Advanced International Studies a calificat aceste discursuri despre istorie drept „falsuri absolute”.
Utilizarea narativelor istorice de către liderii ruși este o componentă constantă a politicii externe a Moscovei. Această strategie include promovarea unor producții cinematografice de stat, precum filmul „Rojdenia Imperii”, care tratează viața lui Petru cel Mare, pentru a întări identitatea națională. Astfel, istoria este utilizată nu doar ca instrument de comunicare internă, ci și ca pârghie în negocierile și discuțiile diplomatice cu actorii internaționali care încearcă să gestioneze criza din Ucraina.
