Fostul președinte al republicii separatiste Kosovo, Hashim Thaci, a fost găsit vinovat de crime de război de către un tribunal special creat pentru Kosovo la Haga. Decizia a fost pronunțată miercuri, stabilind că acesta este responsabil pentru fapte grave comise în timpul și imediat după conflictul armat. Hashim Thaci, care are 58 de ani, a fost condamnat la o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru fapte de omor, tortură și detenție ilegală.
Condamnarea vine în urma activității sale ca comandant al Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK). Completul de judecători internaționali ai Camerelor Specializate din Kosovo a stabilit că Hashim Thaci se face vinovat de uciderea a 96 de persoane, care erau adversari politici sau persoane considerate colaboratori ai forțelor de securitate sârbe. Aceste fapte au fost comise de forțele UCK în timpul conflictului, vizând atât populația albaneză, cât și pe cea sârbă din regiune.
Pe lângă crimele de omor și tortură, una dintre cele mai grave acuzații vizate de tribunal este legată de traficul de organe. Un raport al Consiliului Europei, redactat de Dick Marty, a evidențiat că, în perioada de după încetarea conflictului din 1999, au existat acte de prelevare de organe de la prizonieri. Aceste operații aveau loc într-o clinică de pe teritoriul albanez, în apropiere de Fushë-Krujë, cu scopul de a transporta organele în străinătate pentru transplant.
Procurorii de la Haga solicitaseră o pedeapsă de 45 de ani de închisoare pentru Hashim Thaci și pentru alți trei foști comandanți de rang înalt ai organizației UCK. Aceștia au fost acuzați de persecuție, omor, tortură și dispariții forțate ale unor persoane din Kosovo. În timpul procesului, Hashim Thaci, care a deținut funcția de președinte între 2016 și 2020, a susținut că este nevinovat și a respins în totalitate toate acuzațiile aduse de tribunal.
Înainte de a fi inculpat de tribunalul special pentru războiul din Kosovo, Hashim Thaci s-a deținut în funcția de președinte al republicii. După începerea procedurilor juridice, acesta și-a dat demisia din funcție și s-a predat autorităților. Procesul a evidențiat complexitatea juridică a conflictului din perioada 1998-1999, când controlul asupra regiunii era încă instabil, iar investigațiile privind abuzurile raportate de Dick Marty au fost inițial considerate superficiale sau ignorate.
Conflictul dintre Kosovo și Serbia rămâne un subiect tensionat în diplomația internațională, având în vedere că România nu recunoaște independența Kosovo față de Serbia. Decizia tribunalului de la Haga aduce un nou capitol în analiza responsabilității liderilor militari implicați în conflictele balcanice. Această condamnare subliniază modul în care instanțele internaționale tratează faptele de persecuție și crimele de război comise în timpul și imediat după revolta din perioada 1998-1999.
