Guvernele din Europa relaxează restricțiile impuse serviciilor de informații, pe măsură ce campania de sabotaj hibrid a Rusiei se intensifică. Această schimbare de paradigmă vine și pe fondul neîncrederii crescute în Washington, în special în contextul posibil de al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Statele europene caută să ofere agențiilor naționale noi puteri pentru protejarea intereselor de securitate, într-un moment în care spionajul chinez câștigă tot mai multă amploare pe continent.
Suedia urmează să lanțeze un nou Serviciu de Informații Externe în ianuarie, după numirea lui Andreas von Beckerath ca director general și a lui Annika Brändström ca adjunctă. Această reformă, care vine după aderarea la NATO, vizează separarea informațiilor civile de cele militare pentru a evalua mai bine amenințările rusești. În Olanda, un proiect de lege ar putea permite Serviciului General de Informații și Securitate să perturbe activitatea hackerilor ruși, chinezi sau iranieni fără autorizație prealabilă.
Austria, cunoscută ca „capitala mondială a spionajului”, pregătește modificări legislative pentru a limita activitatea celor aproximativ 7.000 de spioni estimați să opereze în capitală. În Germania, guvernul lui Friedrich Merz propune reforme care să permită ofițerilor BND să desfășoare operațiuni ofensive și acte de sabotaj. Până acum, BND s-a limitat la colectarea de informații, din cauza limitelor postbelice impuse pentru a preveni abuzurile istorice, însă acum se caută un echilibru între securitate și viața privată.
David Omand, fost șef al GCHQ, a subliniat necesitatea ca comunitățile de informații să ofere guvernelor o imagine reală pentru a identifica dacă incidentele sunt acte de sabotaj rusesc. În Germania, lipsa competențelor legale de acces la date digitale a făcut serviciul de informații să fie considerat ineficient în ultimii 15 ani. Această presiune pentru o abordare proactivă este susținută și de faptul că schimbul de informații militare cu Ucraina a fost suspendat de administrația Trump în martie 2025.
Contextul securității europene este marcat de o tensiune constantă, în care evenimentele de pe teren confirmă vulnerabilitățile infrastructurii. Recent, avioanele NATO au fost implicate în gestionarea unor incidente de penetrare a spațiului aerian, precum doborârea unei drone în Lituania. Aceste evoluții, alături de presiunile politice privind bugetele de apărare, subliniază necesitatea unei coordonări mai strânse între agențiile de informații pentru a răspunde la noile forme de război hibrid.
Ferdinand Gehringer, analist la FTI Consulting, observă că opinia publică este tot mai convinsă de necesitatea unor măsuri proactive. Europa se confruntă cu o realitate în care metodele de sabotaj utilizate de Rusia devin tot mai sofisticate, folosind adesea agenți de nivel inferior. Această evoluție forțează statele să redefinească limitele dintre protecția datelor cetățenilor și necesitatea de a contracara activitățile ostile într-un spațiu digital și fizic vulnerabil.
