Președinții SUA, Rusiei și Chinei au decis să urmărească eliminarea înarmării excesive la o reuniune de la Shenzhen. Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping reprezintă statele care dețin împreună aproape 90% din focoasele nucleare ale planetei. Această inițiativă de dezarmare vine într-un moment critic, având în vedere că tratatul bilateral New START, care limita armamentul nuclear strategic între SUA și Rusia, a expirat la data de 5 februarie 2026.
Situația actuală a arsenalelor nucleare depășește semnificativ limitele stabilite anterior de tratatul New START. În timp ce acest acord impunea un plafon de 1550 de focoase nucleare strategice pentru fiecare stat, Rusia și SUA dețin în prezent peste 5000 de focoase fiecare. În ceea ce privește China, aceasta are peste 600 de focoase nucleare, cu o prognoză de creștere către aproximativ 1000 de unități până în anul 2030.
Donald Trump urmărește implementarea unui nou tratat care să includă și China în procesul de limitare a armamentului. Totuși, Xi Jinping nu manifestă entuziasm față de această propunere, considerând că Beijingul nu poate accepta astfel de obligații. În acest context, un acord global privind armamentul nuclear pare puțin probabil, deoarece Statele Unite insistă să limiteze și arsenalul nuclear chinez, o condiție pe care China nu pare dispusă să o accepte.
Agenda trilateralei nu include oficial subiectul Ucrainei, deoarece negocierile privind acest conflict se desfășoară separat prin intermediul emisiilor Steve Witkoff și Jared Kushner. China evită implicarea directă în acest proces, menținând o prietenie fără limite cu Rusia, liderii celor două state întâlnindu-se de peste 40 de ori din 2013 până în prezent. Europa rămâne în afara procesului de discuții, nefiind invitată la această reuniune de securitate globală.
Interesele economice și regionale pot influența negocierile de la Shenzhen, dincolo de declarațiile despre dezarmare. Donald Trump caută o ieșire din războiul costisitor, Xi Jinping dorește redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru importurile de petrol, iar Vladimir Putin vrea să mențină avantajele economice obținute din criza energetică. Există riscul ca SUA să reia relațiile cu Rusia înainte de un acord de pace, ceea ce ar putea slăbi presiunea sancțiunilor asupra Moscovei.
Discuțiile despre securitatea mondială și arhitectura de putere reflectă tensiunile geopolitice actuale. În mediul politic rus, unii susțin că această reuniune confirmă conceptul de multipolaritate, în timp ce alții o compară cu o nouă Ialta. Această dinamică subliniază schimbarea echilibrului de forțe internațional, în care marile puteri negociază direct stabilitatea globală, ignorând adesea pozițiile liderilor europeni sau ale altor actori regionali implicați în conflictele active.
