Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a avertizat vineri, 13 noiembrie, la Dublin, că Rusia încearcă să deturneze negocierile privind încheierea războiului din Ucraina. Această strategie ar viza mutarea atenției către o dezbatere amplă despre arhitectura de securitate europeană, oferindu-i Moscovei posibilitatea de a-și promova revendicările fără a accepta o încetare a focului. Kallas a îndemnat liderii europeni să nu cadă în aceste capcane pregătite de Rusia în cadrul procesului de pace.
Diplomatul european a insistat că negocierile trebuie să urmeze o succesiune strictă de evenimente pentru a fi eficiente. Procesul trebuie să înceapă obligatoriu cu stabilirea unei încetări a focului, urmată de un acord de pace și, abia la final, de eventuale discuții privind arhitectura de securitate a continentului. Kallas a subliniat că Rusia acționează ca un agresor care nu are preocupări reale de securitate, deoarece nimeni nu a atacat statul rus, ci acesta a atacat alții.
Moscova a reluat solicitările formulate în decembrie 2021, înainte de invazia din februarie 2022, care vizau o reorganizare profundă a sistemului de securitate europeană. Acele proiecte de acorduri prezentate către SUA și NATO includeau limitarea extinderii Alianței Nord-Atlantice și restricții privind desfășurarea forțelor și echipamentelor militare în Europa. Statele occidentale au respins aceste cereri, considerând că ele afectează suveranitatea statelor din Europa Centrală și de Est de a decide propriile aranjamente de securitate.
În acest context, cancelarul german Friedrich Merz a respins ideea ca negocierile privind Ucraina să fie condiționate de redefinirea sistemului de securitate. Merz a declarat că arhitectura de securitate europeană există deja și nu este necesar să fie discutată din acest motiv. Totodată, președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că echipa europeană de negociere va include instituțiile UE și cinci state din Coaliția de Voință: Regatul Unit, Franța, Germania, Italia și Polonia.
Reprezentarea europeană va acționa în coordonare cu NATO, însă Moscova rămâne rezervată față de participarea europenilor la masa negocierilor. Negociatorul rus Vladimir Medinski a susținut că nu este clar ce ar urma să discute Rusia cu reprezentanții UE. Kaja Kallas a menționat că simpla prezență la discuții nu este suficientă, insistând că reprezentanții europeni trebuie să aibă capacitatea de a influența efectiv rezultatele procesului de pace pentru Ucraina.
Revendicările ruse de reorganizare a securității europene au implicații directe pentru România și flancul estic al NATO. Propunerile Moscovei din 2021 vizau restricționarea desfășurării forțelor militare în statele care au devenit membre NATO după anul 1997. Acceptarea unor astfel de condiții ar putea afecta direct prezența militară aliată pe teritoriul României și aranjamentele de securitate ale întregii regiuni de la estul Alianței.
