Un posibil summit trilateral între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, care ar putea avea loc în marja reuniunii APEC din China, stârnește temeri în Ucraina și în Europa de Est. Această întâlnire ar putea deschide calea unor discuții despre o nouă arhitectură de securitate internațională, menită să faciliteze ieșirea din conflictele care afectează interesele strategice ale marilor puteri. Perspectiva unui astfel de dialog diplomatic pune sub semnul întrebării rolul statelor direct implicate în crizele actuale.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat îngrijorarea că o eventuală înțelegere între acești trei lideri ar putea repeta modelul Conferinței de la Ialta din februarie 1945. În acel context istoric, Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Sovietică au negociat configurația Europei postbelice fără participarea statelor ale căror destine erau discutate. În acest scenariu, Ucraina, statele baltice și alte țări din Europa de Est s-ar putea trezi obligate să suporte consecințele unor compromisuri geopolitice la care nu au fost invitate.
Vladimir Putin susține de mult timp ideea unor negocieri la nivelul marilor puteri pentru stabilirea unor noi principii de securitate internațională. Moscova dorește o reorganizare a relațiilor dintre centrele majore de putere, depășind actualele conflicte prin crearea unui sistem cuprinzător de securitate europeană. Negociatorul-șef rus, Vladimir Medinsky, a comparat acest demers cu o nouă Ialta sau un Potsdam modern, susținând că un asemenea sistem ar putea garanta pacea în Europa pentru mai multe decenii.
Beijingul privește cu prudență această perspectivă, încercând să își păstreze imaginea de susținător al stabilității și al coexistenței internaționale. Profesorul Minghao Zhao, de la Universitatea Fudan, a subliniat că războiul din Ucraina este o eroare strategică a conducerii ruse, în timp ce conflictul din Iran este rezultatul deciziilor administrației Trump. Deși există voci care consideră că implicarea Chinei ar putea ajuta la stabilizarea economiei globale, Beijingul nu pare dispus să sacrifice relația cu Moscova.
Capitalele europene manifestă neliniște în fața unei posibile arhitecturi de securitate negociate exclusiv de Washington, Moscova și Beijing. O astfel de decizie ar putea afecta direct interesele strategice ale continentului, în condițiile în care relațiile dintre China și Uniunea Europeană sunt deja complicate de dezechilibrele comerciale. În timp ce unii cercetători consideră că Washingtonul trebuie să colaboreze cu puteri precum China sau India, alții susțin că democrațiile trebuie să apere ordinea bazată pe reguli.
Istoricul Conferinței de la Ialta din 1945 demonstrează riscurile unei astfel de abordări, când interesele statelor din Europa Centrală și de Est au fost sacrificate în fața influenței sovietice. În anii care au urmat, numeroase țări din regiune au ajuns sub controlul comunist, iar promisiunile privind suveranitatea nu au fost respectate. Această experiență istorică alimentează temerile actuale privind transformarea securității statelor mici într-o monedă de schimb între marile puteri.
