O serie de alerte privind prezența unor explozibili la bordul unor zboruri din diverse țări europene a pus în alertă autoritățile continentului în această săptămână. Incidentele, care au vizat peste zece aeronave vineri, 6 noiembrie, vin la doar o zi după ce alte 18 zboruri au fost supuse unor amenințări similare. Această escaladare a alarmelor false de tip „bombă în avion” ridică temeri că o singură eroare de calcul ar putea declanșa o confruntare directă între Rusia și NATO.
Experții analizează dacă aceste operațiuni fac parte dintr-o strategie coordonată de Moscova pentru a perturba societățile europene. Tsiporah Fried, cercetătoare principală la Hudson Institute, susține că Vladimir Putin ar putea interpreta lipsa unor consecințe serioase ca pe un semnal pentru a intensifica atacurile. Dacă Rusia poate genera presiune politică și perturbări în viața civililor fără a suporta sancțiuni, ea are motive să continue și să extindă astfel de acțiuni de destabilizare în zona de război hibrid.
În timp ce anchetatorii nu au stabilit oficial autorii mesajelor, au apărut speculații privind implicarea Kremlinului în aceste tactici. Elisabeth Braw, expertă la Atlantic Council, a observat că haosul provocat de amenințările de săptămâna aceasta prezintă o dimensiune geopolitică mai pronunțată decât una pur teroristă. Această perspectivă este susținută și de Nigel Gould-Davies, fost ambasador al Marii Britanii în Belarus, care vede un tipar de intensificare a presiunilor, incluzând atacuri cibernetice asupra unor centre de transfuzie sanguină și supermarketurilor.
Un grup extremist rus, identificat sub numele de Statul bărbaților, a revendicat unele dintre amenințări prin e-mailuri trimise către aeroporturi din Italia. Aceștia au vizat curse specifice, precum AY1761 pe ruta Helsinki–Italia și El402 pe ruta Dublin–Italia, justificându-și acțiunile prin opoziția față de un „stat feminist”. Deși nu există dovezi directe între Kremlin și acest grup, analistul Rhys Jones de la Osprey Flight Solutions a subliniat că utilizarea unor metode de ascundere a identității este relativ simplă pentru un actor statal.
Reprezentanții politicilor europene cer o reacție unitară și fermă pentru a nu lăsa aceste incidente să treacă neobservate. Marko Mihkelson, deputat în Parlamentul Estoniei, a avertizat că scopul acestor acțiuni este crearea haosului în Europa și a cerut statelor occidentale să nu ascundă problema sub preș. El a pledat pentru consolidarea apărării cibernetice și pentru utilizarea unor instrumente de răspuns proporționale, astfel încât Moscova să înțeleagă că depășirea anumitor limite va avea consecințe reale asupra securității continentului.
Aceste evenimente se încadrează într-un context de agresiune hibridă tot mai intensă, care vizează infrastructura energetică și cablurile de comunicații submarine. Recent, aeroportul din Leipzig, Germania, a fost afectat de prezența unor drone neidentificate, incident pe care Berlinul l-a atribuit direct lui Putin. În acest climat de incertitudine, Uniunea Europeană se pregătește discret pentru posibilitatea unor atacuri hibride de amploare care ar putea cauza numeroase victime în rândul populației civile.
