Declarațiile emisarului american Jared Kushner privind necesitatea ca orice acord de pace cu Ucraina să includă o „arhitectură europeană de securitate mai largă” au ridicat semne de întrebare privind obiectivele Washingtonului. Experții avertizează că această formulare poate servi drept cod diplomatic pentru planul lui Vladimir Putin de a răsturna sistemul de securitate actual. Scopul final al Kremlinului este de a paraliza NATO și de a restabili stăpânirea Rusiei asupra vechiului său imperiu, conform analizelor publicate de Telegraph.
Obiectivul central al Rusiei, expus încă din decembrie 2021, vizează transformarea NATO într-o alianță lipsită de sens pentru cele 16 state care au aderat după 27 mai 1997. Vladimir Putin a propus un proiect de tratat cu nouă articole, care ar interzice desfășurarea de forțe militare și armament în aceste țări. O astfel de măsură ar lăsa aliații de la est de Germania, precum România, Polonia, Republica Cehă și statele baltice, fără capacitatea reală de a-și apăra teritoriile.
Propunerea rusă includea o concesie care este considerată falsă de către observatori, oferind posibilitatea unor desfășurări militare doar în „cazuri excepționale”. Totuși, aceste acțiuni ar fi necesar să fie aprobate de toate părțile implicate, inclusiv de Rusia. În practică, acest lucru ar însemna că NATO ar putea fi împiedicată să riposteze o invazie asupra unor țări precum Letonia, dacă Rusia nu ar acorda acordul necesar pentru respingerea propriei agresiuni.
În ciuda presiunilor diplomatice, administrația lui Donald Trump se confruntă cu limitări legislative importante în ceea ce privește securitatea europeană. Congresul SUA a adoptat Legea de autorizare a apărării naționale din 2025, care impune menținerea unui minim de 76.000 de militari americani în Europa. Această măsură îi împiedică pe liderii americani să ofere Rusiei o retragere totală a trupelor, limitând astfel capacitatea de a ceda complet viziunii lui Vladimir Putin.
De asemenea, prezența altor aliați în regiune oferă un strat suplimentar de stabilitate în fața presiunii de la Kremlin. Chiar dacă trupele americane ar fi retrase, în Estonia rămân 1.000 de soldați britanici, în Letonia 2.000 de canadieni și în Lituania 2.000 de germani. Această structură militară diversificată subliniază faptul că nicio înțelegere bilaterală între SUA și Rusia nu poate decide singură soarta securității continentului european.
Sistemul de securitate al Europei a fost construit pe principiul apărării colective, un fundament care a fost testat prin multiple crize geopolitice. De la perioada de după 1990, stabilitatea regiunii a depins de integrarea statelor din est în structurile de apărare occidentale. Orice tentativă de a redefini aceste structuri prin acorduri externe ar reprezenta o revenire la modelul de securitate din epoca Uniunii Sovietice.
Jared Kushner a oferit totodată asigurări că noile acorduri nu vor permite niciunei țări să aibă „drept de veto asupra alegerilor suverane ale altei țări”. Această mențiune pare să contrazică direct posibilitatea Rusiei de a bloca desfășurările militare în statele membre NATO de după 1997. Europa deține capacitatea colectivă de a bloca orice nou sistem de securitate impus prin negociere.
