Sistemele medicale din Europa prezintă lipsuri majore și nu sunt suficient de pregătite pentru a gestiona crize grave, precum conflictele armate, atacurile asupra unităților medicale sau pericolele biologice și chimice. O analiză recentă indică faptul că capacitatea de reacție variază semnificativ între statele europene, ceea ce a determinat Comisia Europeană, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și NATO să solicite măsuri urgente de adaptare la riscuri complexe.
Una dintre principalele temeri ale Comisiei Europene vizează apariția unor noi amenințări biologice, în special prin utilizarea tehnologiilor moderne în scopuri malițioase. Laurent Muschel, director general adjunct în cadrul Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) din Comisia Europeană, avertizează că inteligența artificială poate deveni o armă periculoasă dacă nu este supravegheată strict. Tehnologia ar putea fi folosită pentru a dezvolta instrumente puternice sau chiar pentru a crea virusuri periculoase.
Pentru a contracara riscurile chimice, biologice, radiologice sau nucleare, instituția europeană susține dezvoltarea unor medicamente antivirale și a unor anticorpi cu acțiune largă. Aceste tratamente ar permite intervenția imediată a medicilor, chiar înainte de identificarea exactă a substanței sau virusului care a provocat îmbolnăvirea. Totodată, prin agenția HERA, Bruxelles-ul verifică punctele slabe din lanțurile de aprovizionare, de la transport până la depozitare și distribuție, pentru a evita lipsa de medicamente sau echipamente.
Conflictul militar din Ucraina a evidențiat dificultatea gestionării unui număr mare de victime fără a bloca îngrijirea pacienților cronici. Jarno Habicht, fostul șef al biroului OMS din Ucraina, explică faptul că un război aduce o presiune uriașă pe secțiile de traumatologie, recuperare medicală și sănătate mintală. El subliniază că, deși infrastructura este importantă, succesul depinde de prezența personalului medical care trebuie să fie plătit, instruit și echipat corespunzător.
Conducerea medicală a NATO solicită, de asemenea, măsuri concrete, evidențiind faptul că aprovizionarea rămâne o problemă majoră. Generalul de brigadă Petter Iversen, președintele Comitetului șefilor serviciilor medicale militare din Alianță, susține că este necesară o combinație de stocuri, capacități de depozitare și o bază industrială extinsă. Fabricile trebuie să poată produce constant materiale medicale pe toată durata unei crize, conform avertismentului său.
Aceste preocupări privind securitatea și capacitatea de răspuns vin într-un moment în care NATO a adoptat noi reguli de pregătire, care vor intra în vigoare în septembrie 2026. Documentul obligă statele aliate să stabilească planuri clare pentru situații cu victime multiple, să asigure rezerve de sânge și medicamente și să organizeze antrenamente comune între medicii civili și cei militari, pentru a asigura o coordonare eficientă în condiții de război.
