Amnesty International a publicat un raport extins de peste 1.000 de pagini, prin care acuză autoritățile iraniene de comiterea de crime împotriva umanității. Documentul marchează patru ani de la apariția mișcării „Femei, Viață, Libertate”, evidențiind modul în care regimul a reprimat protestele izbortite în 2022. Organizația subliniază că represivile de la sfârșitul anului 2025 și începutul anului 2026 au urmat un model de violență similar, dar la o scară mult mai sângeroasă și uluitoare.
Raportul indică responsabilitatea a 87 de oficiali iranieni pentru represiunea violentă desfășurată în perioada respectivă. Printre persoanele vizate se numără fostul lider suprem Ali Khamenei și mai mulți oficiali de rang înalt din cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Printre aceștia se numără și Ahmad Vahidi, care a ocupat funcția de ministru de interne în 2022, fiind în prezent șef al IRGC. Unii dintre oficialii menționați au fost uciși în atacurile aeriene americano-iseliene de la sfârșitul lunii februarie.
În urma investigațiilor, Amnesty International a identificat cel puțin 377 de victime, printre care se numără și 56 de copii uciși de forțele de securitate. Autoritățile iraniene au utilizat forțe dotate cu arme de tip militar și arme cu alice pentru a înăbuși manifestările. Procesul de represiune a inclus nu doar uciderea ilegală a protestatarilor, ci și acte de tortură, violuri, dispariții forțate și arestări arbitrare, precum și persecuția asupra rudelor celor care au pierdut persoane în aceste evenimente.
Protestele au început în septembrie 2022, după decesul tinerei kurde Mahsa Amini, reținută pentru încălcarea codului vestimentar strict. Mișcarea s-a extins rapid, devenind o forță de opoziție împotriva regimului teocratic de la Revoluția Islamică din 1979. Ulterior, la sfârșitul lunii decembrie, au apărut noi manifestații cauzate de creșterea costului vieții, care au culminat cu evenimente în perioada 8 și 9 ianuarie, sub monitorizarea strictă a forțelor de securitate de stat.
Agnes Callamard, secretar general al Amnesty International, a declarat că dovezile sunt copleșitoare și că autoritățile au comis crime pentru a înăbuși revolta. În acest context, organizația solicită instituirea unui mecanism internațional de justiție penală de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Scopul este de a trage la răspundere Teheranul pentru utilizarea forțelor de securitate și a ordinelor care au facilitat moartea protestatarilor și a trecătorilor în timpul mișcărilor de protest.
Contextul geopolitic al Iranului este marcat de un regim teocratic stabilit odată cu Revoluția Islamică din 1979. Această structură de putere este susținută de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), o entitate militară puternică ce joacă un rol central în stabilitatea regimului. Tensiunile internaționale rămân ridicate, în special în contextul atacurilor aeriene care au avut loc la sfârșitul lunii februarie, afectând structurile de comandă ale statului.
