Conflictul armat desfășurat în Orientul Mijlociu a generat pagube materiale estimate la peste 200 de miliarde de dolari pentru țările din regiunea Golfului. Conform unui raport Allianz, aceste tổnții economice sunt concentrate în principal în economiile care depind de zona Strâmtorii Ormuz, afectând sever infrastructura energetică. Impactul major este resimțit de statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), incluzând Arabia Saudită, Oman, Qatar, Bahrein, Emiratele Arabe Unite și Kuweit.
Sectorul energetic a fost unul dintre cele mai grav vizate de acțiunile militare, cu peste 80 de instalații afectate direct de război. Raportul precizează că aceste daune sunt distribuite în principal în Kuweit, Qatar și Bahrein, însă o treime dintre facilitățile energetice au fost clasificate drept „grav avariate”. Tensiunile au crescut semnificativ după ce Statele Unite și Israelul au lansat, la sfârșitul lunii februarie, o campanie de atacuri împotriva Iranului, care a răspuns prin închiderea Strâmtorii Ormuz.
Evoluția conflictului a inclus și implicarea grupării Houthi din Yemen, care a intrat în război în luna iulie, afectând infrastructura civilă și bazele americane din regiune. Aceștia revendică în mod regulat responsabilitatea pentru atacuri asupra aeroportului din Riad și a unor instalații petroliere din Arabia Saudită. Pe lângă sectorul energetic, războiul a lovit și alte ramuri economice importante, precum turismul și sectorul imobiliar, care se așteaptă să înregistreze o creștere mult mai lentă în anii următori.
Impactul pe termen lung asupra PIB-ului este alarmant, costul total al războiului fiind estimat la 790 de miliarde de dolari pentru țările din Golf. Această sumă reprezintă un deficit cumulat de 5,9% din PIB față de tendința de dinainte de război până în anul 2030. Această cifră reflectă pierderea cumulată de producție economică în perioada 2026-2030, calculată prin diferența dintre producția reală și cea care ar fi fost realizată conform tendințelor de creștere anterioare conflictului.
Pentru a gestiona această criză, statele din regiune vor trebui să își crească cheltuielile naționale, prioritățile guvernamentale mutându-se de la megaproiecte către reziliență și securitate. Cheltuielile pentru infrastructură și apărare sunt estimate între 380 și 400 de miliarde de dolari până în 2030, ceea ce ar putea duce la o explozie a datoriilor. În acest context, PIB-ul Arabiei Saudite ar putea scădea cu 3,3%, conform datelor FMI, o scădere cu cinci puncte procentuale mai mare decât previziunile din iulie.
Instabilitatea din zona de tranzit maritim rămâne un factor critic de securitate, având în vedere importanța strategică a pasajelor maritime pentru fluxul global de energie. Incidente precum lovirea unui petrolier de o mină în Strâmtoarea Ormuz subliniază vulnerabilitatea acestor rute. Chiar și în aceste condiții de risc ridicat și acces restricționat în zona Bab el-Mandeb, gigantul petrolier Aramco a raportat o creștere de 34,6% a profitului net pentru al treilea trimestru.
