Prim-ministrul irakian, Ali al-Zaidi, a anunțat oficial prelungirea termenului pentru dezarmarea facțiunilor pro-Iran până la data de 30 iunie 2027. Această decizie a fost luată la o zi după ce misiunea coaliției anti-jihadiste conduse de Statele Unite s-a încheiat oficial. Noua dată de limită vine după ce guvernul stabilisea inițial termenul de 30 septembrie, însă procesul de dezarmare a necesitat o amânare a calendarului stabilit anterior.
Autoritățile irakiene urmăresc ca data de 1 octombrie să reprezinte punctul de plecare pentru abordarea problemei armelor care nu se află sub controlul statului. Ali al-Zaidi a subliniat că procesul trebuie să urmeze o foaie de parcurs clară și un calendar care să se încheie cel târziu la sfârșitul lunii iunie 2027. Premierul a insistat că deciziile privind războiul sau pacea trebuie să aparțină exclusiv autorităților constituționale, interzicând orice acțiune militară care contravine acestui principiu.
Retragerea trupelor internaționale este văzută de guvern ca un pas necesar pentru a elimina argumentul principal folosit de facțiunile armate pentru menținerea arsenalului. Totuși, există temeri că aceste grupări ar putea ieși consolidate din acest proces și că implicarea lor în conflictul regional ar putea crește. În timp ce unele grupări au început deja să predea armele statului, altele refuză categoric să respecte calendarul impus de autorități.
Reacția facțiunilor pro-Iran a fost una de opoziție, grupările susținând că nu sunt obligate să respecte niciun calendar sau acord privind predarea armelor. Purtătorul de cuvânt al Brigăzilor Hezbollah, Jaafar al-Huseini, a menționat că există discuții privind regularizarea armelor, dar că grupurile nu au primit încă un răspuns oficial din partea guvernului. Aceste facțiuni solicită, pe lângă plecarea trupelor străine, și oprirea ingerinței politice și economice americane în Irak.
Gardienii Revoluției din Iran au calificat finalizarea misiunii coaliției conduse de SUA drept o „victorie istorică”. Forța militară iraniană a susținut că plecarea americană este rezultatul deciziei Irakului de a-și apăra independența, criticând prezența SUA ca fiind o ocupație de două decenii care nu a adus securitate. Această evoluție marchează o schimbare majoră în dinamica de securitate din regiune, după ce misiunea internațională a fost activă în Irak și Siria.
Contextul militar al acestei decizii este marcat de prezența forțelor internaționale desfășurate în Irak și Siria începând din anul 2014. Această intervenție a fost lansată ca răspuns la expansiunea grupării Statul Islamic, care cucerise teritorii extinse și comisise numeroase atrocități în regiune. Irakul rămâne un teatru de confruntare indirectă între Iran și Statele Unite, ambele puteri încercând să influențeze deciziile politice și formarea guvernelor de la Bagdad.
