Justiția iraniană a pus în aplicare, duminică dimineața, condamnările la moarte ale a trei bărbați considerați vinovați de activități ostile. Execuțiile au fost confirmate de Curtea Supremă și au vizat persoanele identificate sub numele de Hassan Divband, Hamid Kazemi și Reza Zanganeh. Această măsură drastică vine în urma proceselor desfășurate în legătură cu manifestațiile antiguvernamentale care au afectat țara în perioada ianuarie.
Conform declarațiilor furnizate de Mizan, organul de presă al puterii judiciare, cei trei condamnați au fost implicați în activități operaționale pentru regimul israelian sionist și pentru Statele Unite. Autoritățile iraniene susțin că aceștia au acționat în contul unor grupuri ostile în timpul protestelor declanșate la sfârșitul lunii decembrie 2025. Dosarul a vizat și alte persoane, însă pentru alți suspecți au fost aplicate pedepse cu închisoarea cu durate de între cinci și zece ani.
Acusațiile specifice aduse celor trei bărbați includ fabricarea și utilizarea de grenade, precum și manipularea de cocteiluri Molotov. Puterea judiciară îi acuză de asemenea că au transportat și utilizat diverse arme albe și arme de foc în timpul tulburărilor. Un alt aspect menționat în cadrul anchetei este incendierea unor infrastructuri publice situate în orașul Karaj, o localitate aflată la vest de Teheran, în timpul perioadei de instabilitate.
Manifestațiile care au dus la aceste execuții au început în decembrie 2025, evoluând rapid către proteste de amploare la începutul anului 2026. Autoritățile iraniene au raportat un bilanț de cel puțin 3.000 de morți în timpul acestor evenimente, atribuind violențele unor acțiuni teroriste orchestrate de SUA și Israel. În paralel, organizațiile neguvernamentale care operează din afara țării susțin că forțele de securitate au tras în mod deliberat asupra manifestanților.
De la declanșarea protestelor, numărul arestărilor și al execuțiilor în Iran a crescut semnificativ, corelându-se cu conflictul început în februare prin lovituri israeliano-americane asupra Teheranului. Această escaladare a represaliilor are loc într-un context de tensiuni regionale extrem de ridicate. Execuțiile au devenit o metodă de răspuns a regimului la protestele care au culminat cu evenimentele de pe 8 și 9 ianuarie 2026.
La nivel global, Iranul ocupă o poziție critică în ceea ce privește aplicarea pedepsei capitali. Conform datelor furnizate de Amnesty International, țara este a doua națiune din lume care execută cele mai multe persoane, fiind depășită în acest clasament doar de China. Această tendință de creștere a execuțiilor reflectă o politică dură a sistemului judiciar iranian față de opoziția internă și agenții străini.
