Justiția din Iran a confirmat duminică executarea a trei bărbați care au fost considerați vinovați de implicarea în activități ostile în timpul manifestațiilor de la începutul anului. Decizia de a pune în aplicare sentințele de moarte a fost anunțată oficial după ce Curtea Supremă a validat condamnările acestora. Evenimentul are loc în contextul tensiunilor de securitate care au urmărit protestele de la începutul anului, transformând manifestațiile sociale în acuzații de spionaj și sabotaj.
Cei trei bărbați executați au fost identificați drept Hassan Divband, Hamid Kazemi și Reza Zanganeh. Conform informațiilor furnizate de Mizan, organul de presă al puterii judiciare, aceștia au fost condamnați pentru că ar fi desfășurat activități operaționale în numele regimului israelian sionist și al SUA. Autoritățile iraniene susțin că aceștia au lucrat împreună cu diverse grupuri ostile pentru a destabiliza ordinea publică în timpul perioadei de agitație socială.
Acusațiile aduse de puterea judiciară includ fabricarea și utilizarea de grenade, precum și manipularea de cocteiluri Molotov în timpul clădirilor și infrastructurilor publice. Mizan a precizat că bărbații au fost implicați în transportul și utilizarea de arme albe și arme de foc, provocând distrugeri în orașul Karaj, situat la vest de Teheran. Aceste acțiuni au fost raportate ca fiind parte din eforturile de sabotaj desfășurate în timpul protestelor de la sfârșitul anului trecut.
Dosarul care a dus la aceste execuții a implicat și alți suspecți, însă aceștia au primit pedepse diferite de cea capitală. Alți participanți au fost condamnați la închisoare pentru faptele comise, cu pedepse cuprinse între cinci și zece ani de privare de libertate. Această ramificație a procesului arată că autoritățile au aplicat o strategie de sancționare variată pentru membrii grupului implicat în violențele din Karaj.
Manifestațiile care au dus la aceste condamnări au început inițial la sfârșitul lunii decembrie 2025, ca reacție la creșterea costului vieții. Mișcarea de contestare s-a extins rapid, transformându-se într-un val de manifestații antiguvernamentale de amploare, care au atins punctul culminant în zilele de 8 și 9 ianuarie 2026. Această evoluție a transformat o criză economică într-o problemă majoră de securitate internă pentru regimul iranian.
Evoluția acestor proteste reflectă o perioadă de instabilitate socială profundă în Iran, unde nemulțumirile economice au declanșat crize politice. Tensiunile dintre Iran și actori regionali, precum Israelul, adaugă o dimensiune de securitate externă acestor evenimente interne. În acest context geopolitic complex, orice formă de disidență internă este monitorizată strict de către autoritățile de la Teheran sub prisma amenințărilor de spionaj extern.
