Primarul orașului New York, Mamdani, a revenit asupra declarațiilor sale privind premierul israelian Netanyahu, descriindu-l din nou drept „criminal de război”. Într-un interviu acordat jurnalistei Christiane Amanpour pe CNN, acesta a recunoscut faptul că administrația locală de la New York nu deține autoritatea legală necesară pentru a pune în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele liderului israelian.
Această situație a apărut în contextul prezenței lui Netanyahu la New York pentru desfășurarea Adunării Generale a ONU. În timpul campaniei sale electorale, Mamdani promisese public că va dispune arestarea premierului israelian în cazul în care acesta ar ajunge în orașul New York. Totuși, după ce administrația sa a analizat posibilitățile juridice disponibile, echipa sa a ajuns la concluzia că primarul nu are competența necesară pentru a executa o astfel de măsură.
În ciuda acestor limitări, Mamdani a respins ideea că afirmațiile sale anterioare ar fi reprezentat o greșeală de comunicare. El a susținut că a încercat să fie sincer în fața locuitorilor orașului New York, descriind Netanyahu ca fiind „arhitectul unui genocid teribil” împotriva palestinienilor. Primarul a insistat pe importanța respectării regulilor internaționale, argumentând că prezența unei instituții care emite mandate trebuie respectată de toate statele și autoritățile care susțin dreptul internațional.
Mandatul de arestare emis de CPI în anul 2024 îl acuză pe Netanyahu de presupuse crime de război și crime împotriva umanității legate de conflictul din Gaza. Deși aceste acuzații au fost respins atât de Netanyahu, cât și de guvernul israelian, Mamdani a cerut autorităților federale americane să intervină pentru a pune în aplicare mandatul. El subliniază că respectarea deciziilor Curții este esențială pentru ordinea juridică globală.
Relația dintre Statele Unite și Curtea Penală Internațională rămâne una tensionată din punct de vedere juridic. Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma, tratatul care constituie baza funcționării CPI. În acest context, administrația Trump s-a opus direct mandatului emis împotriva lui Netanyahu, criticând în repetate rânduri competența pe care Curtea o exercită în acest caz specific, ceea ce limitează capacitatea de acțiune a autorităților americane.
Curtea Penală Internațională (CPI) funcționează pe baza Statutului de la Roma, un tratat internațional care stabilește cadrul juridic pentru investigarea și judecarea celor acuzați de crime de război, genocid și crime împotriva umanității. Deși mulți state sunt semnatare, marile puteri precum Statele Unite nu au ratificat acest tratat, ceea ce creează dificultăți juridice semnificative atunci când mandatele emise de Curtea de la Haga vizează lideri politici care se află pe teritoriul lor.
