Benjamin Netanyahu a solicitat lui Donald Trump, în cadrul unei discuții telefonice desfășurate sâmbătă, 31 octombrie, reluarea operațiunilor militare împotriva Iranului imediat după încheierea scrutinului american de marți. Conform informațiilor furnizate de Financial Times, premierul israelian susține o abordare militară, considerând că aceasta este preferabilă unui eventual acord diplomatic. Netanyahu dorește evitarea unui scenariu în care Teheranul ar putea păstra o parte din capacitățile sale nucleare prin intermediul negocierilor.
În ciuda presiunilor exercitate de guvernul israelian, Donald Trump a manifestat o poziție diferită, preferând să ofere procesului diplomatic o ultimă șansă de succes. Un oficial american a confirmat că, deși Netanyahu susține reluarea ostilităților, președintele american nu este încă pregătit să ia o decizie definitivă în acest sens. Discuția dintre cei doi lideri a fost descrisă de o sursă israeliană drept „dură”, în timp ce un oficial american a caracterizat schimbul de idei drept unul „direct”.
Deși Trump a calificat conversația drept una foarte bună, acesta a menționat că armata sa are în vedere posibile lovituri asupra a una sau două instalații iraniene. Liderul de la Casa Albă a declarat că există obiective care pot fi lovite rapid, însă a subliniat că Washingtonul nu se grăbește să lanseze noi atacuri. În paralel, Qatarul coordonează o rundă de negocieri indirecte între Statele Unite și Iran, un proces care implică un plan iranian prezentat în septembrie.
Proiectul de acord vizează reducerea tensiunilor și reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, condiționată de ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene și accesul la activele înghețate. Totuși, un obstacol major rămâne stocul de aproximativ 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit deținut de Teheran. Washingtonul solicită transferarea acestui uraniu în afara Iranului și acceptarea unui calendar de inspecții de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică, condiții pe care oficialii iranieni le-au respins public.
Tensiunile dintre cele două părți au crescut semnificativ după ofensiva lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. Această etapă a conflictului a provocat deja perturbări majore în transportul maritim și pe piețele energetice internaționale. Oficialii din statele Golfului avertizează că o nouă escaladare militară ar putea fi mult mai distructivă decât confruntările anterioare, în timp ce Iranul a amenințat cu represalii severe în cazul unor noi atacuri.
Conflictul actual are un impact direct asupra stabilității economice globale, având în vedere importanța strategică a rutei de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz. Prin această zonă trece aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial, ceea ce face ca orice instabilitate să afecteze imediat prețurile. Recent, petrolul Brent a fost tranzacționat în jurul valorii de 108,5 dolari pe baril, pe fondul speranțelor legate de un potențial acord diplomatic.
