Forțele militare ale Statelor Unite ale Americii finalizează retragerea din Irak, marcând sfârșitul unei prezențe care a început odată cu invazia din 2003. Această mișcare strategică, convenită în timpul președinției lui Joe Biden și implementată sub administrația lui Donald Trump, pune capăt unei perioade de două decenii de intervenție americană. Procesul de plecare trebuie finalizat până miercuri, incluzând toate forțele care au operat sub umbrela coaliției anti-ISIS formată în anul 2014.
Spre deosebire de plecarea din 2011, care a fost marcată de o ceremonie oficială, această retragere va fi una discretă. Comandamentul Central a anunțat că nu vor exista ceremonii deschise presei, optând pentru o plecare fără fanfare. Această abordare reflectă o schimbare de paradigmă în modul în care SUA gestionează finalizarea misiunilor militare în regiune, evitând evenimente publice de amploare în contextul tensiunilor geopolitice actuale.
Experții în securitate avertizează că plecarea coaliției ar putea oferi Teheranului și aliații săi o manevră mai liberă în regiune. Jasim al-Bahadli, un analist de securitate irakian, susține că Iranul va beneficia strategic, deoarece prezența militară americană a funcționat ani de zile ca o contrapondere la influența Teheranului. Grupurile milițiene pro-iraniene ar putea folosi acest moment pentru a extinde controlul asupra procesului decizional politic din Irak.
Reacțiile din interiorul Irakului sunt extrem de polarizate în ceea ce privește acest demers. Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant în cadrul Rezistenței Islamice din Irak, a descris retragerea drept o victorie istorică și o înfrângere pentru proiectul american. Pe de altă parte, lideri tribali precum Abdulrahman al-Zobaie din Fallujah exprimă temeri legate de securitate, considerând că Irakul nu este pregătit să preia complet dosarul securității și că plecarea ar putea crea un vid periculos.
Contextul securității regionale rămâne fragil, având în vedere istoricul grupărilor militante din zonă. În 2014, gruparea ISIS a reușit să preia controlul asupra unei treimi din teritoriul irakian, moment în care diviziile armatei irakiene s-au prăbușit din cauza corupției și a sectarismului. Această vulnerabilitate a fost motivul principal pentru care coaliția anti-ISIS a fost necesară pentru a restabili stabilitatea în fața expansiunii grupărilor extremiste.
Retragerea actuală ar putea permite reveniră grupărilor precum Statul Islamic pe teritoriul irakian. Deși suveranitatea este un obiectiv susținut de majoritatea populației, îngrijorarea principală vizează modul în care se realizează această plecare. Fără o prezență militară stabilă, echilibrul de putere între facțiunile locale și influența externă, în special cea a Iranului, riscă să fie complet reconfigurat într-un mod care să destabilizeze securitatea regională pe termen lung.
