Armata Statelor Unite ale Americii finalizează procesul de retragere completă a trupelor din Irak, marcând sfârșitul a 23 de ani de operațiuni militare în regiune. Această mișcare strategică, care a început treptat din 18 august 2025, vizează părăsirea totală a terenului până la data de 30 septembrie 2026. În acest proces de plecare, inclusiv trupele românești au fost deja retrase în întregime, conform unor informații anunțate anterior de ministrul Apărării, Radu Miruță.
Conform acordului stabilit între Washington și Bagdad în anul 2024, retragerea va include nu doar forțele de luptă, ci și unitățile de sprijin logistic. În prezent, ultimii 2.500 de militari americani sunt staționați în locații cheie, precum o bază din Erbil, o bază de lângă aeroportul din Bagdad și în Zona Verde, cartierul guvernamental al capitalei. Procesul de plecare va fi marcat oficial de Irak prin festivități de patru zile, desfășurate în cadrul sărbătorii numite Ziua Independenței.
Securitatea regională rămâne fragilă, în special în zona Kurdistanului irakian, partener principal al SUA, care este acum ținta principală a Iranului și a milițiilor pro-iraniene. Liderii kurzi au raportat că regiunea a fost lovită de aproximativ 1.000 de drone și rachete, fără a deține o apărare aeriană adecvată. Deși armata irakiană a câștigat capacități noi prin cele 23 de ani de antrenamente oferite de SUA, aceasta încă nu deține tehnologii esențiale de spionaj, recunoaștere sau suport aerian.
Pe plan intern, premierul irakian Ali al-Saidi a anunțat măsuri drastice pentru stabilizarea securității naționale. Milițiile pro-iraniene din Irak vor fi obligate să se dezarmeze și să fie integrate în aparatul de securitate al statului până în iunie 2027. Această decizie vine sub presiunea partidelor politice și a grupărilor care au cerut plecarea armatei SUA, într-un moment în care președintele Trump a promis că va pune capăt războaielor nesfârșite.
Istoria conflictelor din Irak este marcată de o violență extremă și de schimbări de regim radicale. Din 1979, când Saddam Hussein a preluat puterea, țara a fost implicată în războaie constante, inclusiv cel cu Iranul, care a costat aproximativ 500.000 de vieți. Ulterior, intervențiile internaționale, precum Operațiunea Desert Storm sau invazia din 2003, au modelat noua realitate politică, dar au lăsat în urmă un vid de securitate și o populație de tineri care nu au cunoscut niciodată prezența soldaților americani.
Conflictul din Irak a trecut prin numeroase faze, de la războaie de tranșee și atacuri chimice sub regimul ba’athist, la lupta modernă împotriva organizației teroriste ISIS. În 2014, când ISIS a ocupat o treime din teritoriu, coaliția internațională a intervenit prin lovituri aeriene și sprijin logistic. Deși teroriștii au fost înfrânți, tensiunile dintre Iran și Israel continuă să afectează stabilitatea întregii regiuni, în timp ce milițiile susținute de Teheran mențin atacurile asupra bazelor americane.
