Joachim Nagel, membru al Consiliului guvernatorilor BCE și președinte al Băncii Centrale a Germaniei, a declarat luni, la Sorrento, Italia, că Banca Centrală Europeană trebuie să mențină o poziție de flexibilitate. Această abordare este necesară pe fondul incertitudinii privind inflația, în condițiile în care situația din Orientul Mijlociu continuă să domine perspectivele privind prețurile de consum. Nagel subliniază că instituția trebuie să fie pregătită pentru diverse evoluții ale prețurilor.
Evoluția viitoare a inflației depinde direct de factorii geopolitici, conform declarațiilor făcute de Joachim Nagel. Deși o eventuală redeschidere a Strâmtorii Ormuz și normalizarea livrărilor de energie ar putea atenua presiunile, o nouă escaladare ar putea genera perturbări suplimentare. Un astfel de scenariu ar duce inevitabil la majorarea cotațiilor la petrol și gaze, afectând stabilitatea economică. Această dinamică impune Consiliului guvernatorilor BCE să ia decizii bazate pe datele disponibile de la o ședință la alta.
Datele Eurostat indică faptul că rata inflației a urcat în septembrie la 3,8%, un nivel mai mare decât se estima inițial, din cauza majorării prețurilor energiei. Ca răspuns la efectele conflictului din Orientul Mijlociu, BCE a majorat deja de două ori dobânzile, iar oficialii nu exclud noi decizii de acest tip. Piețele financiare anticipează alte trei majorări ale dobânzilor de către BCE până la sfârșitul lunii iunie 2027, pentru a combate presiunea prețurilor.
Riscurile ascendente domină perspectivele privind inflația, în special prin vulnerabilitatea prețurilor gazelor. Această vulnerabilitate este cauzată de nivelul scăzut din depozite și de distrugerea capacității de rafinare. Chiar dacă așteptările privind prețurile de consum rămân aliniate la ținta de 2% și nu există semne că inflația a influențat salariile, Joachim Nagel avertizează că incertitudinile cer acțiune. Instituția trebuie să evite pasivitatea în fața acestor riscuri economice.
În ceea ce privește economia zonei euro, Joachim Nagel a observat o reziliență peste așteptări, considerând că cererea internă va deveni motorul principal al creșterii. Germania trece printr-o redresare graduală, susținută de comenzi externe robuste, îmbunătățirea încrederii în industrie și creșterea cheltuielilor în domeniul apărării și al infrastructurii publice. Se estimează că în acest an ar putea înregistra un avans de aproximativ 1% a economiei.
Contextul de securitate regională rămâne extrem de volatil, afectând rutele de transport și fluxurile de energie. Tensiunile din zonele de conflict, precum cele din Orientul Mijlociu sau incidentele maritime din Marea Neagră, contribuie la volatilitatea piețelor de mărfuri. Aceste evenimente de securitate sunt factori critici care pot altera rapid prognozele economice și pot forța băncii centrale să ajusteze politicile monetare pentru a proteja stabilitatea prețurilor.
