Teheranul planifică un răspuns militar mult mai dur și de o amploare mai mare în cazul în care Statele Unite vor relua atacurile la scară largă. Conform informațiilor furnizate de trei oficiali iranieni de rang înalt și de o sursă apropiată discuțiilor, comandanții de la Teheran analizează în prezent momentul oportun, zona geografică și lista obiectivelor care ar putea fi lovite. Decizia finală privind natura acestui contraatac nu a fost încă stabilită de conducerea iraniană.
Planurile de război ale Iranului includ posibilitatea ca lista țintelor să depășească obiectivele americane actuale. Teheranul ar putea decide vizarea unor țări care oferă sprijin operațiunilor SUA, extinzând astfel zona de conflict dincolo de granițele Orientului Mijlociu. Această strategie ar viza protejarea intereselor naționale prin lovirea partenerilor Washingtonului, într-un efort de a demonstra că răspunsul nu va mai fi unul pur simbolic, așa cum s-a întâmplat în etapele anterioare.
Pentru a asigura un răspuns coordonat, Teheranul a solicitat aliaților săi din Liban, Yemen și Irak să fie pregătiți pentru acțiune. Acesta din urmă ar putea acoperi o zonă vastă, de la Strâmtoarea Hormuz până la diverse interese ale SUA din regiune și chiar în afara acesteia. Analistul Hamidreza Azizi, de la International Crisis Group, subliniază că Iranul pare hotărât să escaladeze conflictul, renunțând la reacțiile limitate în favoarea unor lovituri de o intensitate mult mai mare.
Situația diplomatică este extrem de tensionată, deoarece Teheranul consideră că șansele de reușită ale negocierilor sunt foarte mici. Deși prin mediatori din Qatar s-a propus încheierea luptelor în șapte zile, Donald Trump a respins această ofertă sâmbătă trecut. Iranul solicită ridicarea blocadei SUA asupra porturilor sale și deblocarea a cel puțin 12 miliarde de dolari, însă Washingtonul pare concentrat pe integrarea programului nuclear în cadrul negocierilor.
Conflictul actual a început pe 28 februarie, prin atacuri americano-israeliene, urmate de un armistițiu pe 8 aprilie după un război de 40 de zile. Deși ostilitățile au continuat sporadic, presiunea economică asupra Iranului rămâne severă. Blocada impusă de SUA a afectat direct exporturile de petrol, care reprezintă principala sursă de venit a țării, în timp ce Amnesty International a raportat că peste 6.000 de oameni au fost arestați până în luna mai.
Instabilitatea internă reprezintă un factor de risc major pentru conducerea iraniană, care se teme de noi manifestări de masă. În ianuarie, criza economică a declanșat proteste violente care au dus la reprimarea autorităților și la moartea a mii de oameni. Teheranul trebuie să gestioneze simultan amenințările militare externe și riscul unei noi explozii sociale provocate de dificultățile economice și de restricțiile impuse de sancțiunile internaționale.
