Iranul refuză categoric să renunțe la activitățile sale de îmbogățire a uraniului, conform unor declarații ale Mohammad Islami, șeful Organizației Iraniene pentru Energie Atomică. Oficialul iranian a respins orice posibilitate de abandonare a acestui program, subliniind că procesul de îmbogățire reprezintă o componentă integrantă a întregii industrii nucleare a țării. Declarațiile sale au fost raportate de agenția de știri Fars și au fost publicate ulterior de Anadolu Ajansi.
Mohammad Islami a argumentat că industria nucleară funcționează ca un motor pentru dezvoltarea științifică și tehnologică a statului iranian. Acesta a susținut că toate statele urmăresc în prezent progresul în domeniul tehnologiei nucleare, considerând că progresul științific este un drept fundamental al poporului iranian. Oficialul a declarat că Teheranul nu va ceda în această privință, menționând că nu se poate vorbi despre o industrie nucleară fără cunoașterea punctului de plecare al procesului de îmbogățire.
Această poziție fermă a Teheranului vine la doar o zi după ce vicepreședintele american James David Vance a solicitat Iranului să reducă semnificativ activitățile de îmbogățire a uraniului. Vance a susținut că o astfel de reducere este necesară pentru a îndeplini condițiile Washingtonului și pentru a pune capăt conflictului dintre cele două țări. Totuși, Teheranul nu pare dispus să accepte cerințele de „îmbogățire zero” menționate în cadrul negocierilor diplomatice.
Istoricul acestui conflict include acordul nuclear din 2015, prin care Iranul acceptase limitarea nivelului de îmbogățire a uraniului la 3,67%. După ce Statele Unite s-au retras unilateral din acest acord în anul 2018 și au reintrodus sancțiunile, Teheranul a crescut nivelul de îmbogățire până la 60%. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a indicat anterior că exista o disponibilitate de a reduce activitățile în timpul negocierilor, însă situația s-a complicat după izbucnirea războiului.
În prezent, rămâne incert dacă activitățile de îmbogățire au fost reluate după ce principalele instalații nucleare iraniene au fost avariate în timpul conflictului armat. Deși Abbas Araghchi a menționat posibilitatea unor reduceri în cadrul discuțiilor cu Washingtonul, atacurile care au urmat după evenimentele de la 28 februarie au schimbat dinamica situației. Teheranul continuă să își mențină poziția privind necesitatea procesului nuclear pentru securitatea și dezvoltarea sa tehnologică.
Programul nuclear iranian rămâne un punct critic de tensiune în securitatea globală, fiind monitorizat constant de comunitatea internațională și de organizațiile de control. Evoluția acestui dosar este strâns legată de capacitatea de negociere între Teheran și Washington, în contextul sancțiunilor economice și al instabilității regionale care afectează direct echilibrul de putere în Orientul Mijlociu și implică direct interesele marilor puteri mondiale.
